Ilie Gavril Bolojan (supranumit BIG în Bihor - Bolojan Ilie Gavril), cunoscut pentru expresia sa mereu încruntată și stilul de comunicare rigid, a primit porecla „Angry Bird” în mediul politic și jurnalistic după ce a devenit senator. Născut pe 28 martie 1969, în comuna Vadu Crișului, județul Bihor, Bolojan și-a construit cariera politică printr-un mix de disciplină administrativă și orientare pragmatică. Miercuri, 12 februarie, acesta preia funcția de președinte interimar al României.
Cariera politică și administrativă
De profesie inginer, Ilie Bolojan a intrat în administrația publică locală la începutul anilor 2000. A fost prefect al județului Bihor (2005-2007), iar ulterior, în 2008, a câștigat Primăria Oradea, funcție pe care a ocupat-o timp de trei mandate, până în 2020. În această perioadă, a fost remarcat pentru eficiența sa în atragerea de fonduri europene și modernizarea infrastructurii orașului, ceea ce i-a adus o reputație de bun administrator.
În 2020, a devenit președintele Consiliului Județean Bihor, unde a continuat politica de investiții în infrastructură, însă a fost criticat pentru un stil autoritar de conducere, care nu lăsa loc pentru negocieri sau compromisuri. În decembrie 2024, a fost ales președintele Senatului României, devenind astfel al doilea om în stat. În urma demisiei președintelui Klaus Iohannis, Ilie Bolojan preia interimatul funcției de președinte al României pe 12 februarie 2025, în conformitate cu prevederile constituționale.
Controverse și critici
De-a lungul carierei, Ilie Bolojan a fost apreciat pentru disciplina și pragmatismul său, însă tocmai aceste trăsături au generat și nemulțumiri. Stilul său de conducere a fost adesea descris drept „autocratic”, iar deciziile sale ferme au fost contestate de opozanți și chiar de unii colegi de partid.
1. Măsurile radicale din administrația locală – În timpul mandatelor sale la Oradea și la Consiliul Județean Bihor, Bolojan a fost criticat pentru desființarea unor instituții și reducerea drastică a numărului de angajați din administrația publică. Deși susținea că astfel eficientizează structurile administrative, măsurile sale au fost acuzate de lipsă de consultare publică și de efecte negative asupra unor categorii de angajați.
2. Opacitatea decizională – A fost acuzat că ia decizii unilateral, fără consultare, atât în administrația locală, cât și în partid. În PNL, Bolojan este perceput ca un lider care nu tolerează opiniile divergente și care impune direcții fără dezbatere. În Bihor, deși se laudă cu proiectele de infrastructură, a ignorat de multe ori consultările publice reale, inclusiv în orașul în care și-a început cariera politică, Aleșd, unde a insistat să construiască o „centură” prin mijlocul unui cartier rezidențial.
3. Lipsa de flexibilitate în negocieri – Fostul primar al Oradiei este recunoscut pentru refuzul său de a face compromisuri politice. Deși această abordare i-a consolidat imaginea de politician intransigent, a limitat și capacitatea sa de a crea alianțe durabile în administrația locală.
4. Relațiile tensionate cu presa – Bolojan a fost adesea criticat pentru relația sa distantă cu jurnaliștii. În numeroase ocazii, a fost acuzat că evită întrebările incomode și că refuză să ofere explicații detaliate în privința unor decizii administrative controversate. În schimb, Bolojan și-a făcut imagine printr-o rețea de influenceri care au fost plătiți printr-o structură de promovare turistică a municipiului Oradea.
5. Conflictul cu sindicatele – Politicile sale de restructurare au dus la conflicte frecvente cu sindicatele din administrația publică. În special în perioada în care a condus Consiliul Județean Bihor, a fost acuzat că impune reduceri de personal fără o strategie clară de redistribuire a angajaților afectați. Această situația a persistat și la Senat, unde Bolojan a pozat în reformator, a anunțat restructurări, deși criticii săi au subliniat că demersul a fost urmat de instalarea propriilor colaboratori în posturile eliberate.
Imaginea publică și viitorul politic
Ilie Bolojan este perceput ca un politician eficient, dar rigid, lipsit de flexibilitate și empatie politică. În funcția de președinte interimar al României, se va confrunta cu provocări majore, inclusiv gestionarea unei scene politice fragmentate și a unor posibile crize sociale. Cea mai mare provocare a acestor trei luni o reprezintă alegerile prezidențiale. Comentatorii politici nu exclud o răsturnare de situație după ce Bolojan „prinde gustul” puterii, astfel încât președintele interimar să ajungă să candideze el însuși în locul lui Crin Antonescu.
Comentează