Protestele studențești, începute în septembrie în Franța, s-au extins în peste 11 țări europene, pe fondul unei nemulțumiri tot mai mari cauzate de chiriile ridicate, prețurile combustibililor și reducerile bugetare în serviciile publice, notează Aljazeera.
Mulți tineri protestatari afirmă că nu mai speră să aibă o situație materială mai bună decât părinții lor, iar datele privind averea gospodăriilor indică o prăpastie semnificativă între generații.
În zona euro și în alte două țări europene, gospodăriile conduse de persoane cu vârsta sub 35 de ani au o avere netă mediană de aproximativ 25.000 de euro (27.870 de dolari), în timp ce gospodăriile conduse de persoane cu vârste între 55 și 64 de ani dețin o avere de aproximativ 208.000 de euro (231.882 de dolari) – o sumă de peste opt ori mai mare –, conform „Anchetelor privind finanțele și consumul gospodăriilor” (Household Finance and Consumption Survey) realizate de Banca Centrală Europeană (BCE) în 2023.
În această analiză vizuală, Al Jazeera compară averea pe grupe de vârstă în 22 de țări europene și examinează cât de mult a crescut costul vieții începând cu anul 2000.
Unde este cea mai mare discrepanță de avere?
„Anchetă privind finanțele și consumul gospodăriilor”, realizată de BCE în colaborare cu băncile centrale naționale începând din 2010, monitorizează averea și datoriile gospodăriilor din zona euro, Republica Cehă și Ungaria.
Studiul măsoară averea netă – care include proprietăți imobiliare, autoturisme, bunuri de valoare și economii, din care se scad datoriile. Persoanele sub 35 de ani dețin doar 2,8% din totalul averii gospodăriilor în cele 22 de țări analizate, în timp ce segmentul de vârstă 55–64 de ani deține cea mai mare cotă, respectiv 24%.
În Finlanda, persoanele sub 35 de ani dețin 0,8% din averea gospodăriilor – cea mai mică pondere dintre toate țările studiate –, în timp ce persoanele de peste 55 de ani dețin mai mult de 71%. Procente reduse se înregistrează și în rândul tinerilor din Irlanda (1,4%), Austria (1,6%), Grecia (1,8%) și Germania (2%).
Creșterea costurilor locuințelor face ca mulți tineri să nu-și mai poată permite ceea ce părinții sau bunicii lor își permiteau.
În Europa Centrală și de Est, averea este distribuită mai uniform. În Lituania, persoanele cu vârsta sub 35 de ani dețin 13,2%, comparativ cu 15,9% în cazul celor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani. Această pondere este de 12,3% în Croația, 10,1% în Slovacia și 9,8% în Estonia. Malta, cu 11,1%, constituie o excepție în afara celor două regiuni.
Graficul de mai jos ilustrează modul în care averea gospodăriilor este distribuită pe grupe de vârstă în fiecare dintre țările analizate.
„Ceea ce am observat este, de fapt, o creștere foarte pronunțată a prețurilor locuințelor, atât pe piața închirierilor, cât și pe piața vânzărilor”, a declarat Evelyn Astor, de la Observatorul Social European, pentru emisiunea „Counting the Cost” a postului Al Jazeera.
„Toate acestea accentuează, de asemenea, sentimentul de inegalitate, deoarece, în cele din urmă, familiile obișnuite se confruntă cu dificultăți în a-și plăti chiria sau în a-și cumpăra o locuință, în timp ce persoanele înstărite, care dispun de capital, pot efectua investiții destul de semnificative pe piața imobiliară europeană”, a explicat ea.
Cât de mult au crescut prețurile față de anul 2000?
Prețurile bunurilor și serviciilor de uz curent – precum alimentele, energia, transportul și facturile pentru gospodărie – au înregistrat o creștere de 67,2% în zona euro, Ungaria și Republica Cehă, comparativ cu anul 2000.
Dintre țările incluse în graficul nostru, Ungaria a înregistrat cea mai abruptă creștere, prețurile triplându-se, conform datelor furnizate de Eurostat, agenția de statistică a Uniunii Europene. Indicele armonizat al prețurilor de consum reprezintă indicatorul oficial al UE pentru măsurarea costurilor bunurilor și serviciilor de uz curent.
Graficul de mai jos prezintă evoluția prețurilor de consum în fiecare țară începând cu anul 2000, nivelul prețurilor din acel an fiind stabilit la valoarea 100 pe indice.
Țările din Europa de Est au înregistrat cele mai accentuate creșteri – în special începând cu anul 2022, odată cu declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina – întrucât multe dintre acestea depindeau în mare măsură de aprovizionarea cu energie din Rusia.
Până în 2022, prețurile au crescut, în medie, cu aproximativ 2% pe an; însă, în acel an, rata anuală a inflației în UE a atins 9,2%.
Această creștere bruscă a fost determinată, în principal, de costurile energiei. De atunci, inflația s-a temperat, însă creșterile de prețuri survenite în timpul pandemiei de COVID-19 și al războiului din Ucraina nu s-au inversat.
