Decizie GREA la CCR pe tema protocoalelor - Judecătorii amână pronunțarea

CCR a amânat, miercuri, pronunțarea pentru ședința din 11 decembrie cu privire la conflictul juridic între Parlament și Ministerul Public, care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.

Decizia vine după ce părțile implicate în conflict și-au susținut punctele de vedere, în ședința de miercuri a Curții Constituționale. Din partea Parlamentul a vorbit vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, iar din cea Ministerului Public a luat cuvântul Iuliana Nedelcu, conform Mediafax.

Astfel, Florin Iordache a spus că situația de după 2009 e foarte gravă, precum în perioada comunistă, când organele securiste făceau investigații penale. Vicepreședintele Camerei Deputaților l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr că a mințit atunci când a spus că protocoalele sunt doar metodologii de lucru. Florin Iordache a susținut că ofițerii SRI acționau ca veritabile organe de cercetare secrete,iar, prin încheierea acestor protocoale, a fost știrbit atributul suveran al instanțelor de a se pronunța asupra litigiilor.

Codrin Ștefănescu a luat foc după ce numele lui Mircea Drăghici apare în două dosare penale: 'Lucrurile sunt clare, sunt cusute cu ață fosforescentă'

Reprezentantul Ministerului Public la CCR, Iuliana Nedelcu, a susținut, miercuri, în contrapartidă la declarațiile deputatului PSD, că asimilarea făcută de vicepreședintele Camerei cu justiția stalinistă este surprinzătoare, reprezentând de fapt o simplă procedură retorică de emoție. Procurorul a catalogat asimilraea făcută de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, cu justiția stalinistă ca fiind cel puțin surprinzătoare.

Aceasta a adăugat că protocoalele au fost documente tehnice și nu a existat o interdicție de clasificare a lor. Totodată, Iuliana Nedelcu a afirmat că protocoalele au fost acorduri tehnice, care nu au stabilit norme juridice de conduită.

Pe 8 octombrie, Camera Deputaţilor a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la un posibil conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public, legat de protocoalele SRI-Parchetul General. Punctele de vedere au fost trimise de către părţile implicate în conflict pe 22 octombrie, termen fixat de Curtea Constituţională.

"Având în vedere că Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informaţii, şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale, şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informaţii cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI", se arată în sesizarea Camerei Deputaţilor, la CCR obţinută de MEDIAFAX.

Sursa citată precizează că aceste protocoale secrete clasificate dintre Ministerul Public şi SRI nici nu au fost comunicate instanţelor şi nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Aceasta situaţie a dus la:

"a) Desfăşurarea urmăririi penale şi restrângerea de probe de către lucrătorii SRI şi parchete pe baza unor norme/reguli secrete, care, din punct de vedere juridic, sunt inexistente atâta timp cât Constituţia reglementează strict şi expres modul de adoptare şi intrare în vigoare a legilor şi condiţionează existenţa acestora de publicare în Monitorul Oficial.

b) Imposibilitatea persoanelor acuzate de a invoca, pe durata urmăririi penale sau a judecăţii, excepţiile nulităţii prevăzute de Codul de Procedură privind modul nelegal de administrare a probelor, nulităţi pe care legiuitorul le-a prevăzut în lege în vederea protejării dreptului constituţional al persoanei la apărare, la un proces echitabil

c) Imposibilitatea instanţelor de a se pronunţa efectiv pe legalitatea acestor probe de a le cenzura, din moment ce, în afara Ministerului Public şi a SRI, conţinutul protocoalelor era necunoscut nu doar celorlalte părţi din proces, ci şi judecătorilor", se arată în sesizare.

Procurorii generali, de la data semnării protocoalelor din 2009 şi 2016, adică Laura Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr, ar fi uzurpat competenţa Parlamentului prin semnarea protocoalelor, conform sursei citate.