Premium
Sfântul Sinod al BOR a decis să susțină înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina care să fie subordonată Patriarhiei Române. Este o decizie istorică cu implicații politice. Totodată, BOR a decis să adopte o poziție mai fermă în cazul Mitropoliei Basarabiei. Ce schimbări vor aduce aceste decizii?
Teodor Baconschi, teolog și diplomat, specializat în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor explică pentru RFI:
"Patriarhia Română a organizat structuri canonice în afara granițelor și pentru românii din Serbia și pentru cei din Ungaria.
Nu mai vorbim despre diaspora, unde s-au structurat în ultimii ani, pe măsura instalării atâtor milioane de români, chiar și mitropolii, nu numai episcopii și arhiepiscopii.
Dat fiind că Ucraina este pe drumul spre Uniunea Europeană și va aplica acquis-ul comunitar în materie de drepturi ale minorităților, inclusiv dreptul de a-și organiza structuri ecleziale proprii, bănuiesc că se profită oportun de acest context.
Mai cu seamă că românii din Ucraina se află acum sub jurisdicția Patriarhiei Ruse. Nu fac parte din Biserica Autocefală Ucraineană, care s-a separat de Moscova.
Mai trebuie spus în context că e și o acțiune în oglindă pentru că cetățenii români de etnie ucraineană din România sunt oblăduiți de un Vicariat Ortodox Ucrainean, care se află însă sub tutela Patriarhiei Române.
O decizie în coodonare cu Kiev-ul
Cred că Kievul va fi de acord cu propunerea asta. Mai cu seamă că cetățenii ucraineni de etnie română, unii își spun moldoveni, și-au dovedit loialitatea față de statul ucrainean. Mulți dintre ei au fost pe front și chiar și-au dat viața pentru a-și apăra patria.
Cred că lucrul ăsta se poate face bilateral, prin discuții transparente care vor avea loc atât cu autoritățile statale, cât și cu cele ecleziastice. Și îi va scoate pe români din situația aceasta puțin schizofrenică, în care, pe de o parte au șefi la Moscova, care le-au atacat țara, Ucraina, iar pe de altă parte vor să se asigure că pot să aibă slujbe în limba română. Putem să spunem că e o evoluție pro democratică pentru mai multă libertate și normalitate.
Reporter: Această decizie nu este singulară. Tot BOR a transmis o poziție mult mai apăsată, mai fermă și în cazul Mitropoliei Basarabiei. Au legătură cele două?
TB: Sunt două procese destul de diferite. Patriarhia Română a reactivat Mitropolia Basarabiei în 1992. Guvernul de la Chișinău din anii 1990 era dominat de foști comuniști sau de socialiști filoruși și nu a recunoscut Mitropolia Basarabiei. Abia când Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg a dat o hotărâre în acest sens au recunoscut-o. În Moldova există Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove afiliată Patriarhiei ruse și Mitropolia cu drepturi istorice clare a Basarabiei, pe care rușii au desființat-o în 1812 când au anexat teritoriul de peste Prut și care crește. Multe parohii din Republica Moldova, aflate sub jurisdicția mitropolitului Vladimir al Chișinăului și întregii Moldove trec de la ruși la români. În ultimele luni procesul acesta s-a intensificat. Cred că va continua, că nu poate fi oprit. Patriarhia noastră a făcut foarte bine că a menționat deschiderea sa totală față de primirea acestor preoți cu tot cu credincioșii lor sub oblăduirea canonică a Bisericii Ortodoxe Române.
Rep: Și în acest caz vorbim despre o implicare mai mare a Patriarhiei române în politica religioasă de la Chișinău. Cum se va simți această implicare, această susținere? Spuneați de acorduri bilaterale, dar procesul este foarte tensionat și dificil.
TB: Mulți cetățeni ai Republicii Moldova, inclusiv clerul ortodox aflat temporar sub jurisdicția mitropolitului Vladimir au și cetățenie română. Până la urmă, ei pot beneficia de drepturile salariale ale clerului ortodox din România, ceea ce îi ajută foarte mult.
Majoritatea se află într-o situație economică de indigență. Cred că ajutorul va lua multe alte forme, cărți de cult, constituirea de biblioteci, veșminte liturgice. Așa încât este o direcție cât se poate de firească, pe care era normal ca Patriarhia mamă să o încurajeze.
Rep: Noi discutăm acum despre două poziționări importante ale BOR, despre două decizii considerate de unii chiar istorice. Spuneați că în cazul Ucrainei ar fi vorba și despre deschiderea spre Uniunea Europeană. Dar de ce acum? De ce vine această susținere în acest moment?
TB: Susținerea vine reflectând evoluția dramatică din teren, schimbarea treptată de statut geopolitic a Ucrainei sub impactul acestui război devastator și pe fondul ameliorării nete a relațiilor româno-ucrainene.
România, ca stat membru UE și NATO, după cum știm, chiar dacă a practicat o discreție, pe care mulți i-au reproșat-o, a ajutat, ajută și va ajuta în continuare Ucraina pe toate planurile. Și temperatura dialogului politic dintre București și Kiev e cu totul alta.
Există mult mai multă disponibilitate. Nu mai încrucișăm două naționalisme care încremeniseră într-o agendă interbelică din anii 1940. Am venit în secolul al XXI-lea. Mi se pare că astfel de evoluții sunt de salutat. Geografia nu se schimbă și ne dorim o Ucraină în UE și NATO, o Ucraină suverană și prietenă cu România.
Rep: Aș vrea să aducem discuția la ce s-a mai decis joi pe plan intern... Sunt decizii surprinzătoare? Mă refer la cele legate de domnul Bănescu, de IPS Teodosie, care a primit o dojană scrisă.
TB: S-a creat joi o confuzie în spațiul public. După mine a fost o eroare că povestea sancționării IPS Teodosie a fost cuplată cu anunțul că Biroul de Presă al Patriarhiei se reorganizează.
Lumea a văzut în asta una caldă, una rece. M-am informat și am înțeles că domnul Bănescu nu e demis, că va fi acompaniat în activitatea sa viitoare de un consilier patriarhal cleric.
S-a dat pe surse știrea că ar fi fost demis, ca și cum cele două lucruri aveau vreo legătură. Sancționarea ierarhului de la Tomis a fost anunțată public și este un avertisment față de conduita sa, care a provocat foarte multe controverse publice și stări de sminteală, ca să folosesc un termen duhovnicesc. Una e una și alta este alta.
Probabil, cancelaria Sfântului Sinod pregătește un nou comunicat prin care să risipească această confuzie. Aripa filetistă, extremistă, antioccidentală a BOR, care există, a jubilat ieri. A fost foarte mulțumită imaginându-și că domnul Bănescu a fost decapitat. Dar, se pare că nu e cazul și că a fost doar o eroare de comunicare prin asocierea acestor două chestiuni în același text.
Rep: Comparându-le, pentru că nu aveai cum să nu le pui față în față, părea că IPS Teodosie a scăpat mai ușor...
TB: Da, s-a creat această percepție, dar, din fericire, ea se dovedește eronată.
