Premium
Fără teama de a greși, afirmăm că Sfântul Sinod (SS) de la finele lunii februarie a anului 2024 va fi consemnat în istoria Bisericii Ortodoxe Române (BOR) cu litere îngroșate. Este o premieră în istoria post-decembristă când un ierarh a fost ”judecat” de către colegii sinodali sub acuzații dintre cele mai grave. Și, tot pentru prima dată, când numele purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române a fost evocat în deliberările adunării ierarhilor din forul de conducere al Bisericii Ortodoxe Române. Însă, în afara acestor teme, alte subiecte au fost și ele dezbătute și tranșate, aceste putând avea urmări extrem de importante nu doar pentru ortodoxie, ci și pentru țară.
”Cazul” Înaltpreasfințitului Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a figurat pe ordinea de zi, iar acest lucru fusese făcut public cu mult timp înainte chiar de către Cancelaria Sfântului Sinod (CSS). Însă, o discuție a sinodalilor despre Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhiei și, totodată, consilier patriarhal, a fost pusă pe ordinea de zi fără informarea publicului. Sigur, aici putem intra pe tărâmul speculațiilor și al informațiilor pe care le-am primit de la diferite surse din SS și din interiorul Patriarhiei Române (PR), dar ele nu sunt la fel de certe ca informarea oficială pe care CSS o făcuse pe ”cazul” ÎPS Teodosie.
Ne propunem să analizăm deciziile luate de SS, să venim cu informații de context și analize, precum și să lămurim, conform informațiilor din interiorul BOR, ce s-a întâmplat, de fapt, la cea mai importantă ședință sinodală.
Ziua de joi, cea a ședinței SS, extrem de așteptată de unii credincioși, dar mai ales de presă și de către cei care își doresc o scânteie care să declanșeze un incendiu în interiorul BOR, a venit după o ședință a Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei. Acolo unde, spre surprinderea tuturor, a absentat ÎPS Teodosie. Ierarhul tomitan a evitat, în acest fel, o primă întâlnire față în față cu superiorul său, mitropolit al Munteniei și Dobrogei, nimeni altul decât Patriarhul Daniel. Trebuie să menționăm că absența Înaltului nu a fost singulară, de la acest sinod mitropolitan lipsind și alți ierarhi.
Tot miercuri, Preafericitul i-a anunțat pe unii ierarhi că joi, la ședința SS, vor avea și o întâlnire mai ”specială”, cu un oaspete recent intrat pe ”radarul” participării la evenimentele religioase: premierul Marcel Ciolacu.
Așadar, cam acesta ar fi contextul neștiut sau mai puțin cunoscut de către public și presă despre ceea ce avea să devină o ședință istorică a SS.
Joi, sinodalii au aflat că, pe lângă cazul colegului de la Constanța, prelatul Teodosie, își vor da cu părerea și despre un mirean, nimeni altul decât, probabil, cel mai vizibil intelectual al BOR, Vasile Bănescu.
Sigur, unii s-au mirat!
”Cum să discutăm noi, în Sinod, despre domnul Bănescu? Cu asta ne ocupăm acum?”, ne-a spus unul dintre mitropoliții veniți de peste hotare.
”A fost bine că a fost pus și acest subiect pe ordinea de zi, cei mai mulți nu ne așteptam. Desigur, nu este obișnuit să luăm noi decizii despre consilierul patriarhului, mai ales că nu face parte din cler, însă am încercat să îi dăm o altă tentă, nu cea de a analiza comportamentul persoanei, ci a funcției. Practic, decizia nu vizează persoana domnului Bănescu, probabil cel mai bun comunicator pe care îl are Biserica, ci funcția de purtător de cuvânt. Știți episoadele din pandemie, când noi primeam ”ordine” ba de la CSS, ba de la purtătorul de cuvânt, iar acum sperăm că s-au lămurit unele situații.”, ne-a precizat unul dintre cei mai tineri episcopi pe care îi are ortodoxia românească.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a debutat în ziua de joi cu multe discuții între sinodali. Primele au început încă de miercuri seara, când sosiseră în București cei aflați la mare distanță de capitală, precum și ierarhii din străinătate. Practic, verdictul în cazul ÎPS Teodosie era cunoscut joi, înainte de debutul propriu-zis al lucrărilor.
Să luăm punctual ceea ce au decis sinodalii în cazul arhiepiscopului Teodosie, conform comunicatului de presă emis de CSS în numele SS:
- ”ia act, cu mâhnire, de atitudinea Înaltpreasfințitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, prin care o dezbatere pur eclezială a fost expusă publicului în sensul expres de a fi folosit prin acțiuni de răzvrătire și de presiune publică asupra Sfântului Sinod” -
Includerea acestei prevederi a fost pusă pe lista ”sancțiunilor” în special la susținerea unora dintre ierarhii care au și rang de mitropolit, așa cum ne-au precizat sursele noastre. De altfel, nici nu era greu de intuit, câtă vreme ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, se antepronunțase public, așa cum o făcuse și CSS.
Mai simplu spus, unii dintre sinodali, în frunte cu Patriarhul Daniel, au fost deranjați de faptul că ÎPS Teodosie a cerut în mod public reactivarea Mitropoliei Tomisului, în loc ca dezbaterea să aibă loc în spatele ușilor închise, acolo unde își are rostul, în ședințele SS. Aceștia au considerat că ÎPS Teodosie este ”un răzvrătit”, mai ales că el mai încercase ca subiectul reactivării acestei mitropolii să ajungă pe masa sinodală.
Este necesar să precizăm și următorul aspect: reactivarea Mitropoliei Tomisului ar face ca aceasta să fie cea mai veche mitropolie a BOR și, în acest fel, conform statutului, ierarhul care o conduce să poată ajunge, desigur, cu voturile celorlalți prelați, PATRIARH. Primul care ar avea de suferit ar fi mitropolitul actualei eparhii care este considerată cea mai veche, adică Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Concret, ÎPS Teofan, cel care a candidat, pe când era mitropolit al Olteniei, pentru postul vacant de Patriarh al BOR, și s-a retras după primul tur. Se întâmpla în septembrie 2007, când alegerile au fost câștigate de actual Patriarh, Daniel, cel care era mitropolit în scaunul de la Iași, unde acum este ÎPS Teofan.
Este firesc să punctăm și faptul că niciuna dintre eparhiile din Dobrogea, Episcopia Tulcii și Arhiepiscopia Dunării de Jos, au spus că nu vor să fie episcopii sufragane, practic nu vor să facă parte dintr-o eventuală Mitropolii a Tomisului. Iar, conform statutului BOR, o mitropolie nu poate fi înființată fără episcopii sufragane. Deși, precedent există!
În concluzie, primul cap de acuzare, dinainte știut și în care se antepronunțaseră unii ierarhi, era cunoscut.
- „aprobă ca, potrivit art. 5C lit. a din Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, să fie sancționat cu dojană sinodală scrisă (avertisment sinodal scris) pentru încălcarea ordinii statutare a Bisericii și tulburarea păcii din viața Bisericii și a societății, prin acte de răzvrătire, indisciplină și presiune publică” -
Firesc, după primul punct era necesar să fie adusă în discuție și ”pedeapsa”. Una care, pentru adversarii declarați ai ierarhului tomitan, este prea mică, pentru că ”dojana sinodală scrisă” este un simplu avertisment, fără urmări în vreun plan, fie el administrativ, fie religios.
Și aici trebuie să remarcăm premiera ”sancționării” unui ierarh cu o astfel de ”pedeapsă”. Chiar dacă unii ierarhi nu au fost de acord, fără a menționa asta în timpul ședinței SS, au căzut la același numitor comun că, pentru a stinge flăcările acestui scandal augmentat public, trebuie să li se dea celor care nu-l simpatizează pe ÎPS Teodosie și senzația că ceva ”a pățit”.
La fel, și la acest punct regăsim în ”rechizitoriul” propus sinodalilor termenii avansați de către CSS: ”încălcarea ordinii statutare a Bisericii și tulburarea păcii din viața Bisericii și a societății, prin acte de răzvrătire, indisciplină și presiune publică”. Practic, ierarhii nu au avut nimic de adăugat la ceea ce se decisese cu câteva săptămâni în urmă, fără consultarea lor, în afara cadrului statutar al SS.
- „aprobă ca, în cazul în care Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va recidiva implicându-se iarăși în acte și acțiuni de încălcare a ordinii statutare a Bisericii și de tulburare a păcii din viața Bisericii și a societății, indiferent de motivele invocate pentru aceasta, să fie trimis în judecata Consistoriului Arhieresc Prim” –
Al treilea punct care îl vizează pe ÎPS Teodosie face referire la adevărata judecată a ierarhilor, nu ceea ce s-a întâmplat în ședința de joi, 28 februarie, a SS. Ierarhul constănțean este avertizat că, dacă va repune pe tapet tema sensibilă a reactivării Mitropoliei Tomisului, va intra iar pe mâna SS, de data asta cu dezbateri, nu cu rezoluții dinainte puse. La fel ca la celelalte puncte, remarcăm un copy-paste de pe documentul emis anterior de CSS.
- „a reamintit faptul că, pentru susținerea unor proiecte sau deziderate ale unei eparhii și/sau ale unui ierarh, este interzisă folosirea manifestațiilor publice, care să îndemne la răzvrătire, la nerespectarea ordinii canonice și statutare a Bisericii, ori să creeze presiune publică asupra autorității bisericești sau să genereze tulburare în Biserică și societate” –
Sinodalii au vrut ca, la acest punct, mai ales în actualul, dar și preconizatul context politic, legat îndeosebi de Republica Moldova și Ucraina, să fie siguri că alți ierarhi, actuali sau viitori, nu vor veni cu pretenția similară cu cea a Înaltului Teodosie, sau cu alte cereri pe care să le ”arunce” în spațiul public cu scopul de a pune presiune pe deciziile SS. Practic, acest punct al hotărârii îi vizează pe toți ierarhii BOR, fie în funcție, fie viitori, fără a-l ținti pe ÎPS Teodosie, decât parțial.
- a luat act că, întrucât opiniile personale ale dlui. Vasile Bănescu nu sunt echivalentul unui comunicat de presă oficial al Patriarhiei Române, începând cu data de 1 martie 2024, comunicatele de presă ale Patriarhiei Române vor fi emise de Cancelaria Sfântului Sinod, până la reorganizarea Biroului de Presă al Patriarhiei Române –
Acest punct este cel care a produs surprindere, dar și satisfacție în rândurile unor sinodali. Surprindere pentru că, așa cum am menționat, nu au știut că vor discuta și situația lui Vasile Bănescu, satisfacție pentru că purtătorul de cuvânt al PR nu l-a supărat doar pe ÎPS Teodosie, ci pe aproape toți ierarhii. Pe unii direct, pe alții pentru că a îndrzănit, în nenumărate ori, să își aroge puncte de vedere ale Patriarhului Daniel, deși acesta nu îl mandatase. ”Nu am cum să nu vă spun că mă bucur că s-a pus punct acestei mascarade. Nu credeam că este posibil ca un purtător de cuvânt să aibă dispute cu un ierarh, în spațiul public, și să vorbească în numele Patriarhului. Asta, în condițiile în care eu discutasem cu Preafericitul și Preafericirea Sa mi-a dat asigurări că nu i-a încredințat un astfel de mandat.”, ne-a precizat unul dintre cei mai noi arhiepiscopi ai BOR.
Alți ierarhi, îndeosebi episcopi, au apreciat și ei această limitare a mandatului pentru Vasile Bănescu, fiind vizibil iritați de ieșirile publice ale purtătorului de cuvânt. ”Nu are ce căuta în funcția de purtător de cuvânt. Eu nu îl susțin, nu l-am înțeles niciodată ce are cu mine, nu am înțeles poziționările sale. Am evitat să am o discuție cu dumnealui. Așa cum știți, am evitat, nu că aș fi fost invitat, să fiu prezent în vreuna dintre emisiunile sale la Trinitas TV, acolo unde eparhia mea dă bani, practic îi plătim salariul”, ne-a mai declarat un episcop.
Decizia sinodalilor în privința lui Bănescu este una neobișnuită, însă totul a luat o conotație specială prin poziționările acestuia în pandemie și culminând cu conflictul public deschis cu ÎPS Teodosie, cei doi ajungând chiar și la judecata civilă. ”Nu ar fi trebuit să discutăm noi despre domnul Bănescu, care nici măcar preot nu este. Nu este angajatul nostru, nu este consilierul nostru. Este consilierul patriarhului, Preafericitul știe mai bine.”, ne-a mai precizat un sinodal.
De fapt, judecata ar fi fost un pic nuanțată. Lumesc spus, aproape ca la șah: ”ți-l dăm pe al nostru, pe ÎPS Teodosie, ni-l dai pe al tău, pe Bănescu”, ar fi fost ”trocul” dintre sinodali și Patriarh.
Totodată, trebuie menționat că Patriarhul Daniel a mai avut o încercare de a-l demite pe Vasile Bănescu, însă a fost și este conștient că fostul profesor de religie este, de departe, cel mai bun comunicator, îndeosebi în rândul presei și celor anti-clericali.
Aceste prime ”prevederi” au fost, în premieră, desprinse din corpul oficial și complet a ceea ce ar fi trebuit să fie comunicatul de presă al SS și oferite publicului nu doar înainte de încheierea lucrărilor, ci chiar în timp ce se dezbăteau alte puncte fierbinți, care vor configura total diferit viitorul BOR.
În cel de-al doilea, din cele trei comunicate emise de CSS, au fost prezentate deciziile care privesc părți sensibile și importante legate de ortodoxia românească în particular, dar și lumea ortodoxă, în general.
- înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii, cu sediul la Londra, pentru cei peste 1 milion de credincioșii ortodocși români din această parte a Europei Occidentale –
Așa cum se știe, românii și-au părăsit masiv țara, îndeosebi după aderarea, în 2007, la Uniunea Europeană, fiind poporul care a emigrat cel mai mult, fără ca țara lor să treacă prin vreun război. Este de apreciat înființarea unei noi episcopii, însă rămâne de văzut și cine va ajunge episcop și lucrarea pe care o va face în Marea Britanie.
- înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Irlandei și Islandei, cu sediul la Dublin –
Și în acest caz se pun aceleași întrebări ca la episcopia din Marea Britanie. Valoarea preoților, studiile lor, salarizarea lor sunt câteva dintre problemele cu care se vor confrunta noile eparhii.
- reamintirea poziției Bisericii Ortodoxe Române față de viața politică și campaniile electorale, în contextul anului electoral 2024, în sensul neimplicării Bisericii în politica partinică, deoarece, potrivit articolului 7 alin. 1 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, cultele recunoscute sunt factori ai păcii sociale și orice atitudine de învrăjbire publică în societate, de partizanat politic, de atac la persoană ori de tensionare a relațiilor cu autoritățile publice sunt contrare misiunii spirituale a Bisericii în societate –
Această prevedere a venit, culmea!, chiar în ziua în care premierul Marcel Ciolacu, președinte al unui partid politic, i-a vizitat pe ierarhi și a avut o discuție cu Patriarhul Daniel. De altfel, Ciolacu, de când este premier, a făcut mai multe vizite în Dealul Patriarhiei. Ciolacu și Ciucă sunt apropiați de BOR, mai ales de când au funcții publice de prim rang. Însă, interesul lor este ca preoții și ierarhii să nu se implice în campania electorală, pentru că mulți dintre ei sunt simpatizanți ai AUR, un partid care a spus clar că vrea un nou referendum pentru ca în Constituție să fie prevăzut că familia este formată doar din bărbat și femeie. Așadar, sinodalii au acceptat ce le-a propus Patriarhul, la cererea directă, conform surselor noastre, venită din partea premierului Marcel Ciolacu. Asta, chiar dacă unii dintre ei l-au decorat pe George Simion, liderul AUR.
- reamintirea faptului că, prin Corpul de control financiar și audit de la eparhii, mitropolii și Patriarhia Română, autoritatea bisericească verifică situațiile financiare și patrimoniale de la parohii, eparhii și mitropolii, iar în cazul în care constată deficiențe și lipsuri adoptă măsuri pentru remedierea acestora, pentru a căror corectă aplicare sunt responsabile Sinodul Mitropolitan, respectiv Sinodul Permanent; în respectivele Corpuri de control financiar și audit trebuie să fie încadrați specialiști (economiști și auditori financiari) cu experiență, care să fie caracterizați prin corectitudine, profesionalism și fidelitate față de Biserică –
Bucuria detractorilor BOR a fost împlinită la SS din ultima zi a lunii februarie. Înființarea a ceea ce unii dintre aceștia au numit ”DNA bisericesc” vine după filmările unui fost preot cu doi ierarhi, ÎPS Teodosie și ÎPS Ioachim. Rămâne de văzut care vor fi rezultatele, mai ales că textul pare să plece de la premisa că ”lucruri necurate” se întâmplă în interiorul eparhiilor. Totuși, trebuie să remarcăm că nu oricine se va încadra pentru a aplica pentru noul ”job” de ”procuror bisericesc”: orice persoană trebuie să dea dovadă de ”fidelitate față de Biserică”.
Ceea ce este extrem de important, dar și grav după părerea unora, abia acum urmează, în două prevederi extrem de sensibile. Potrivit surselor noastre din PR, liderii politici, premierul și ministrul de externe, nu au fost consultați, în prealabil.
Prima prevedere:
- binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina –
În acest fel, prin înființarea unei noi structuri bisericești pe teritoriul Ucrainei, România poate intra în conflict direct cu vecinii și poate face jocul Rusiei. Practic, ceea ce face Rusia în alte zone ale lumii, de exemplu în Africa, face România, prin BOR, în Ucraina. Etnofiletismul este invocat, deja, iar BOR se va lovi, cu siguranță, de acuzații grave venite de la Kiev și Moscova, și nu numai. Este, fără îndoială, una dintre cele mai importante decizii ale SS, însă una ce pare deloc cumpătată, deși într-o ședință a SS din urmă cu fix 5 ani pare că pregătea decizia luată acum. Se intră pe un teren extrem de sensibil în actualul context geopolitic. Să nu uităm că Biserica Rusă are probleme în Ucraina, după ce Patriarhia Ecumenică a dat un Tomos de autocefalie Ucrainei. Acum, BOR vine cu pretenții în țara vecină, profitând de războiul din zonă. Se poate ajunge la o ruptură a comuniunii euharistice între BOR și Patriarhia Moscovei, doar pentru că sinodalii români consideră că etnicii români din Ucraina ar trebui să aibă biserica lor. Totodată, să nu uităm că Biserica Ortodoxă Ucraineană, derivată a Patriarhiei Moscovei, s-a declarat încă din 2007 împotriva jurisdicției canonice peste comunitățile ortodoxe române din Ucraina.
Tot aici trebuie să spunem că recent, la 10 februarie 2024, în cadrul unei vizite în nordul Bucovinei, Mitropolitul Epifanie, Întâistătător al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (Autocefale), recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol în 2019, s-a adresat parohiilor din regiunea Cernăuți în care serviciul divin este oficiat în limbă română să treacă în subordinea sa și a asigurat că „le va crea condiții confortabile”.
Așadar, acesta este contextul în care SS a luat decizia de a înființa nu un vicariat ortodox român, cum se decisese în 2019, lucru nepus în practică, ci o structură și mai mare, Biserica Ortodoxă Română din Ucraina.
Potrivit unui studiu realizat în 2022 de Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, jumătate dintre membrii comunității românești din Ucraina au declarat că frecventează serviciile divine în limba română la Biserica Ortodoxă Ucraineană păstorită de Mitropolitul Onufrie, care s-a subordonat canonic până la sfârșitul lunii mai 2022 Patriarhiei de la Moscova, iar 29% au precizat că sunt creștini, dar nu frecventează servicii divine.
61% dintre respondenți consideră că este o idee bună deschiderea unor lăcașe de cult în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa de către Biserica Ortodoxă Română, iar 35% au ales să nu răspundă la această întrebare.
Rămâne de văzut în ce măsură BOR nu va intra în conflict deschis cu alte biserici surori.
A doua prevedere:
- reafirmarea faptului că toți clericii ortodocși români și păstoriții lor din Republica Moldova care revin în Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici și credincioși binecuvântați, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nulă și neavenită, potrivit hotărârii sinodale nr. 8090 din 19 decembrie 1992 –
Prevederea adoptată de SS lovește direct în interesul Rusiei în Moldova. Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove, subordonată direct Patriarhiei Moscovei, pierde clerici și credincioși moldoveni zilnic, iar preoții ajung să fie caterisiți. Decizia SS de la București vine în ajutorul acestora, iar Mitropolia Basarabiei, subordonată BOR, va crește și ca număr, și ca importanță. Însă, și aici există interese și ale Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, iar lucrurile sunt extrem de sensibile, fiind astfel o ”luptă” în patru: moldoveni, ruși, ucraineni și români.
În fine, cel de-al treilea comunicat al CSS a făcut referire doar la Vasile Bănescu.
Mai facem o ultimă precizare: Patriarhul Daniel a organizat, după lucrările SS, și o cină de la care ÎPS Teodosie a lipsit, la fel ca și alți ierarhi, care au invocat treburi importante și au refuzat participarea.
