Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a votat joi, 9 iulie, mecanismul privind gestionarea cauzelor în funcție de capacitatea reală de procesare a instanțelor, au precizat surse oficiale ale CSM pentru STIRIPESURSE.RO. Practic, este vorba despre normarea muncii judecătorilor, una dintre cele mai importante măsuri discutate în ultimii ani în sistemul judiciar, pe fondul supraîncărcării instanțelor.
Potrivit informațiilor comunicate pentru STIRIPESURSE.RO, mecanismul va intra în vigoare de la 15 septembrie 2026. Până atunci, urmează să fie stabilit reperul concret al normei de dosare la care se va raporta sistemul.
Surse oficiale au explicat că norma europeană este de aproximativ 200 de dosare, în timp ce în România media este în jur de 800 de dosare. Ideea discutată în CSM este ca aplicarea să înceapă cu o normă ridicată, sub media actuală, dar apropiată de aceasta, urmând ca nivelul să scadă gradual, la intervale de aproximativ un an.
CSM vrea o coborâre graduală a volumului de dosare
Surse oficiale au explicat pentru STIRIPESURSE.RO că scopul nu este o blocare bruscă a sistemului, ci o reducere treptată a încărcăturii, pentru a da timp Parlamentului și Guvernului să gândească măsuri de degrevare a instanțelor.
Printre soluțiile avute în vedere în discuțiile din sistem se numără scoaterea de pe rolul instanțelor a unor dosare de importanță redusă sau găsirea unor mecanisme alternative prin care anumite cauze să nu mai ajungă automat în fața judecătorilor.
De asemenea, până la intrarea în vigoare a noului mecanism, vor mai avea loc discuții inclusiv cu reprezentanții avocaților.
Odagiu: „A venit momentul să spunem care este capacitatea reală a instanțelor”
În ședința de joi, președintele CSM, judecătorul Gheorghe-Liviu Odagiu, a susținut că instanțele se confruntă de ani de zile cu un volum de cauze tot mai ridicat, în paralel cu un deficit major de personal.
Odagiu a invocat aproximativ 3,6 milioane de cauze aflate anul trecut pe rolul instanțelor și a arătat că sistemul judiciar trebuie să își asume public stabilirea unei capacități reale de procesare.
„Cred că a venit momentul să ne asumăm misiunea noastră și să spunem: aceasta este capacitatea reală de procesare a instanțelor judecătorești”, a afirmat președintele CSM în ședință.
El a subliniat că măsura nu este gândită ca o trecere bruscă la media europeană, ci ca o scădere graduală a volumului, astfel încât legiuitorul să aibă timp să intervină.
„Nu o spunem brusc și dintr-o dată, ci nu facem altceva decât să transpunem în practică ceea ce de mult timp afirmăm, pornind totuși de la o idee de bun simț, aceea de a oferi legiuitorului timpul necesar pentru a interveni legislativ și a face ceva cu inflația de cauze de pe rolul instanțelor”, a spus Odagiu.
Președintele CSM a calificat momentul drept „istoric pentru magistratura română”.
Cum ar urma să funcționeze normarea
Mecanismul votat joi urmărește ca instanțele să nu mai primească spre repartizare un număr de cauze peste capacitatea reală de procesare. Altfel spus, la stabilirea activității unei instanțe se va ține cont de numărul efectiv de judecători, de volumul de cauze și de reperele stabilite prin noua procedură.
În cazul în care numărul de dosare nou-intrate depășește capacitatea calculată, acestea nu ar urma să fie repartizate imediat, cu excepția cauzelor urgente. Dosarele rămase peste normă ar urma să fie gestionate separat, până când pot fi repartizate în limita capacității instanței.
În ședință s-a explicat că scopul nu este ca toți judecătorii să ajungă să muncească la fel de mult, prin raportare la media națională actuală, ci ca volumul de muncă să fie adus treptat la un nivel rezonabil, comparabil cu cel european.
„Scopul nu este să muncim toți la fel de mult”, s-a arătat în timpul dezbaterii. Argumentul susținătorilor proiectului a fost că raportarea la media națională ar perpetua, de fapt, supraîncărcarea sistemului, în condițiile în care România are deja un volum de dosare mult peste reperele europene.
Obiecții în ședință: transparență, consultare și efecte procedurale
În cadrul ședinței au fost ridicate și obiecții privind forma concretă a procedurii. Un membru al Secției pentru judecători a atras atenția că proiectul are, în opinia sa, caracter normativ și ar fi trebuit pus într-o formă mai amplă de transparență și consultare cu instanțele.
Au fost cerute clarificări privind actualizarea periodică a normei, criteriile statistice folosite și modul în care capacitatea de procesare se repartizează pe grupe de cauze la nivelul fiecărei instanțe.
De asemenea, a fost ridicată problema dosarelor care nu vor fi repartizate imediat, în cazul în care depășesc norma. S-a atras atenția că această soluție ar putea genera discuții privind eventuale contestații la tergiversare, în situația în care părțile ar invoca întârzierea declanșării procedurii judiciare.
Susținătorii proiectului au răspuns că au existat consultări atât cu judecătorii, cât și cu avocații, iar discuțiile vor continua până la intrarea în vigoare a mecanismului.
