Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Declaraţia de avere a unui terorist de la ISIS: câţi bani primesc jihadiştii

statul islamic

businessmagazin.ro:

Un grup de analiză din Washington a analizat mai multe documente interne ale ISIS, realizând un raport ce arată problemele cu care se confruntă gruparea teroristă.
Cele mai mari dificultăţi par a proveni din lipsa de fonduri - banii fiind necesari pentru a cumpăra sclave sexuale. Măsurile luate par a fi extreme: unii lideri au cerut ca militanţii să reducă consumul de electricitate şi să nu mai conducă maşini oficiale în scop personal. Pe de altă parte, luptătorii par a fi deprimaţi, autorii raportului prezentând exemple de jihadişti care au au adus scutiri medicale pentru a nu mai fi trimişi pe front, relatează CNN.
Generalul Peter E. Gersten, membru al grupului de analiză, a explicat că atacurile asupra ISIS au avut ca efect reducerea numărului de luptători străini de la 2.000 pe lună în 2015 la doar 200 pe lună astăzi."Vedem o creştere a numărului dezertorilor", a spus Gersten. "Vedem scăderea moralului. Vedem imposibilitatea de a-şi plăti oamenii. Vedem jihadişti care vor să renunţe."
Începând cu luna octombrie a anului trecut, coaliţia anti-ISIS s-a concentrat pe distrugerea sistematică a infrastructurii folosite de ISIS, astfel încât gruparea teroristă a pierdut în ultimele luni aproape 800 de milioane de dolari.
Cele mai importante lucruri dezvăluite fac însă referire la modul în care militanţii ISIS sunt plătiţi; documentele arată că un luptător primeşte 50 de dolari pe zi, la care se adaugă următoarele: 50 de dolari lunar pentru fiecare nevastă, 35 de dolari pentru fiecare copil şi 50 de dolari pentru fiecare părinte care nu are altă sursă de venit.
Jihadiştii primesc bani şi pentru sclavii sexuali aflaţi în îngrijirea lor, între 35 şi 50 de dolari pe lună.
Un membru a grupului de analiză a spus că datele prezentate au fost confirmate şi de către mai mulţi simpatizanţi ISIS, în timpul unei vizite în Siria.

Ziarul Financiar:

Angajaţii români se află printre ultimele locuri din Europa în ceea ce priveşte numărul de zile libere legale pe care le primesc în afara celor de concediu, întrucât legea permite 12 zile libere pentru sărbătorile legale, dintre care doar 7 sunt anul acesta în timpul săptămânii.
Teoretic, angajaţii români au parte de 12 zile libere legal în fiecare an, potrivit Codului muncii: 1 şi 2 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşti, 1 mai, prima şi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie - Sfântul Andrei, 1 decembrie, prima şi a doua zi de Crăciun. Dintre acestea, 3 zile cad mereu duminica, iar anul acesta, alte 2 dintre aceste zile cad în weekend.
Cu cele şapte zile libere legal care sunt puse la dispoziţia angajaţilor anul acesta, România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Euroeană. În Germania mai există nouă zile libere cu ocazia sărbătorilor legale, însă acestea variază, iar în unele oraşe angajaţii pot beneficia şi de 13 zile libere. În Ungaria, Marea Britanie şi Olanda, angajaţii au 8 zile libere anul acesta, arată un studiu realizat de compania de consultanţă în resurse umane Mercer, parte a grupului Marsh & McLennan Companies.
În acelaşi timp, cele mai generoase ţări din Europa privind zilele libere legale oferite angajaţilor se numără Finlanda, aflată în vârful topului, cu 15 zile puse la dispoziţia angajaţilor, urmată de Spania cu 14 sărbători legale.
„Finlanda şi-a câştigat dreptul de a avea multe zile libere, economia ţării în ansamblu are un nivel de productivitate înalt şi asta se reflectă asupra zilelor libere. Noi ca să avem numărul de zile pe care le au finlandezii mai avem de recuperat ani buni, evident  când ajungi să fii la un nivel de productivitate înalt nu îţi pui problema în direcţia aceasta“, a spus Sorin Faur, HR coordinator al firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO pentru regiunea Europa de Est şi Balcani.

Evenimentul Zilei:

Legile ce condamnă delictul de opinie au atins apogeul în Federaţia Rusă.
Astfel, după oprobiul public asupra oricui nu e de acord cu Preşedintele Putin şi poziţia oficială a Rusiei, a intervenit şi momentul în care sancţiunile ajung penale. Principalele preocupări vizau până de curând „negarea rolului Rusiei în Războiul al Doilea Mondial”, interpretate ca şi tentative de schimbare a istoriei, la acest capitol fiind sancţionate toate istoriile naţionale post-Război Rece ale statelor foste socialiste şi mai ales ale statelor foste sovietice. Mai nou, sancţiunea a fost introdusă la nivel penal pentru respingerea sau introducerea de dubii privind anexarea Crimeii.
Astfel, negarea referendumului din Crimeea şi alipirii legale la Rusia a peninsulei ce aparţine Ucrainei este considerat un gest extremist, fascist, nazist. Şeful Comitetului Rus de Investigare al Procuraturii Generale a Federaţiei Ruse, Alexander Bastrykin, a declarat citat de agenţia de ştiri TASS, că negarea rezultatelor unui referendum naţional, inclusiv al referendumului care a dus la alipirea Crimeii la Rusia, este interpretabilă drept activitate extremistă.
Potrivit lui Bastrykin „există încercări de a forma sentimente anti-ruse” în Crimeea „şi de a pune sub semnul întrebării, prin falsificarea informaţiilor şi a faptelor istorice şi prin distorsionarea interpretării evenimentelor recente, rezultatele referendumului de reunificare a Crimeiii cu Federaţia Rusia” a mai scris TASS.
Deja Mejlisul tătarilor crîmleni, parlamentul local al tătarilor din Crimeea, a fost interzis de către autorităţile de ocupaţie ruse şi declarat organizaţie extremistă. Deşi au făcut recurs în justiţie la Moscova, tătarii, populaţie băştinaşă în Crimeea, deportaţi în Siberia, Uzbekistan şi în Ural în perioada sovietică şi reveniţi în patria lor în perioada independenţei Ucrainei, nu par a avea şanse să-şi apere poziţiile.
Dealtfel, Ucraina a condamnat îndepărtarea din Crimeea a Mejlisului dar şi declararea persona non grata a liderului tătarilor crâmpleni, Rifat Ciobarov. Practic pentru tătari este a doua deportare simbolică de care au parte din Crimeea, fiind interzişi la ei acasă, odată ce teritoriul a fost preluat de către Rusia prin anexare. Modificarea ilegală de frontiere s-a făcut după un simulacru de referendum în bătaia puştii, necontrolat de nimeni, după ocuparea Crimeei de către „omuleţii verzi”, trupele speciale ale lui Vladimir Putin, recunoscute ca atare într- un interviu la un an de la ocuparea Crimeii.

 

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.