Premium
Guvernul Orban consideră că „nu se justifică” pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru defăimarea simbolurilor naționale, așa cum se propune într-o lege inițiată de parlamentarii PMP care s-au inspirat din Germania.
Citește și: Variante de Guvern post-moțiune (surse)
Propunerea legislativă are ca obiect completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, cu modificările ulterioare, prin introducerea unui nou articol, art. 201 , cu următorul cuprins:
- ”Profanarea drapelului României, intonarea imnului naţional al României cu alt text sau cu altă partitură decât cele stabilite de lege, precum şi orice manifestare publică săvârşită cu intenţia de a defăima drapelul României sau imnul naţional al României, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani"
Astfel, prin textul propus, se urmărește reintroducerea infracțiunii privind ofensa adusă unor însemne. Conform Expunerii de motive, această infracțiune a fost reglementată prin Codul penal din 1968, dar a fost omisă odată cu revizuirea legislației și elaborarea noului Codul penal din 2009, în vigoare din data de 1 februarie 2014
Inițiatorii spun că „Această iniţiativă vine în contextul în care fiecare stat membru al Uniunii Europene din care facem parte duce această politică de câştigare a respectului, inclusiv prin instrumentul legislativ, în acest sens, un exemplu elocvent de democraţie consolidată fiind Germania, care sancţionează penal orice manifestări împotriva simbolurilor naţionale. În epoca globalizării, considerăm că simbolurile naţionale trebuie apărate de lege în mod concret şi eficace”.
Guvernul apreciază, în punctul de vedere asupra inițiativei legislative:
- „Sub aspectul proporționalității, în contextul reducerii semnificative a limitelor de pedeapsă pentru infracțiunile prevăzute de noul Cod penal, considerăm că, reintroducerea unei infracțiuni cu aceleași pedepse, respectiv închisoare de la 6 luni la 3 ani, nu se justifică, nefiind corelată cu pedepsele pentru alte infracțiuni. Chiar și în cazul reducerii proporționale a acestora, consecințele ce decurg din pronunțarea unei condamnări apar ca fiind disproporționate în raport de gravitatea unei asemenea fapte. Arătăm că în prezent, sancționarea acestor fapte este realizată prin mijloace de drept contravențional cuprinse în dispozițiile din Hotărârea Guvernului nr. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României, cu modificările ulteriore. Apreciem aceste reglementări ca fiind suficiente în vederea asigurării protecției relațiilor sociale încălcate”
- „De asemenea, apreciem că textul propus a clarifica infracțiunea de ofensă adusă unor însemne naționale este lipsit de previzibilitate, exprimarea prea largă riscând să atragă răspunderea penală pentru simpla exprimare a unor opinii critice la adresa însemnelor naționale. Așadar, exprimarea ”Orice manifestare publică săvârșită cu intenția de a defăima drapelul României sau imnul național al României” nu îndeplinește cerințele necesare de claritate și previzibilitate, întrucât nu rezultă care sunt criteriile pentru a califica o manifestare publică ca defăimătoare”
- „Stabilirea pedepselor pentru infracțiuni intră în marja de apreciere a legiuitorului, însă acesta trebuie să aibă în vedere fixarea unor limite raționale, care să corespundă în abstract importanței valorii sociale ocrotite. Prin Decizia nr.688/20179 , Curtea Constituțională a apreciat că, în reglementarea sancțiunilor de drept penal de către legiuitor, trebuie stabilit un echilibru între dreptul fundamental, care face obiectul limitării impuse de sancțiune, și valoarea socială a cărei protecție a determinat limitarea”
- „Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei iniţiative legislative”
