România pornește în 2026 fără un buget aprobat și cu perspective economice incerte, în contextul unui deficit record și al unei creșteri economice modeste. Analiștii avertizează că ajustările fiscale și scumpirile, inclusiv accizele mai mari la carburanți, ar putea afecta semnificativ prețurile la raft și inflația.
România se pregătește să încheie 2025 cu un deficit bugetar între 8,4% și 8,6% din PIB, chiar și în cel mai optimist scenariu. Anul trecut, țara a înregistrat cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, de 9,3%. Creșterea economică a fost modestă, de doar 1,6% în ritm anual, stagnând pe seria ajustată sezonier, iar estimările pentru 2026 indică o creștere de doar 1,8%, potrivit antena3.ro.
Accizele la carburanți și impactul asupra prețurilor la raft
Este cunoscut faptul că orice creştere de taxă influenţează inflaţia. De la 1 ianuarie ar urma să crească accizele pentru carburanţi, ceea se va reflecta și în prețurile de la raft, deoarece transportul majorității produselor din România se realizează pe cale rutieră.
Ce spun analiștii despre inflație
De asemenea, în privinţa inflaţiei, analiştii aproximează că se va situa în jurul valorii de 6%, cu o uşoară scădere spre finalul anului viitor. Însă, impactul major va fi resimțit în primăvară, odată cu liberalizarea pieței gazelor.
Preţul gazelor pentru români a fost plafonat în 2022 la nivelul de 0,31 lei/MWh (preţul final în factură). Acest plafon trebuia eliminat la 1 aprilie 2025, însă Guvernul a decis prelungirea cu un an, până la 1 aprilie 2026.
„Europa dorește să facă decuplarea, să înceteze să mai importe gaz din din Rusia în 2027. La final sunt două etape, unu pentru conducte, unu pentru gaz lichefiat, va importa din alte surse, probabil ceva mai scump. O să zicem 2027 mai încolo. Acum discutăm în 2026, da, dar piețele vor lua în calcul, probabil din a doua jumătate a anului aceste riscuri. Deci există un risc, aș zice eu, asimetric, pe prețul energiei.
În ceea ce priveşte moneda europeană, leul va continua să piardă teren. Este posibil să vedem o creştere medie de trei procente până spre finalul anului viitor”, spune analistul economic Claudiu Cazacu, pentru Antena 3 CNN.
„În tot acest context, euro a fost una dintre monedele care au avut de câştigat în acest an. Volatilitatea politică şi economică din SUA i-a făcut pe investitori să îşi transpună capitalul dinspre anumite active americane către alte regiuni.
O soluţie pentru ţara noastră, aşa cum s-a întâmplat cu Bulgaria, ar fi fost adoptarea monedei euro. Însă, potrivit estimărilor făcute de analişti, ţara noastră ar avea nevoie de încă opt ani ca asta să se întâmple”, spune Radu Puiu, analist financiar, pentru sursa citată.
Comentează