Zi de zi, premierul Ilie Bolojan se plânge că avem un deficit uriaș la stat, însă sursa lui completă e necunoscută. Se vorbește de credite contractate din extern, de salarii prea mari plătite la stat sau de pensii speciale, însă adevărul iese la iveală. România nu e codașă numai la încasare de taxe sau impozite, ci și la încasarea amenzilor cu care instituțiile fac paradă sau la încasarea taxelor pe care companiile de stat le datorează la bugetul național.
Numai 45% din amenzile rutiere sunt încasate în 2025, spune ministrul Dezvăltării, Cseke Attila
„În ce privește sancțiunile contravenționale la regimul rutier, în Uniunea Europeană media de achitare a acestor amenzi este undeva la 90%. În România acest procent este 38-40%. E o diferență majoră. Și atunci noi trebuie să creionăm mecanisme prin care ai greșit, ești sancționat, nu se întâmplă nimic altceva decât că acea sancțiune trebuie plătită. Așa cum în toate țările Uniunii Europeane se întâmplă acest lucru și aceste mecanisme din pachet vin să ajute plata acestor obligații, pentru că amenzile contravenționale trebuie să se facă venit la bugetul autorității locale unde domiciliază contravenientul”, a declarat Cseke Attila la Digi24.
Amenzile merg către localitatea de domiciliu a celui amendat, chiar dacă el locuiește în altă parte
„Și atunci acest buget local este lipsit de acest venit dacă cetățeanul nu plătește. Pachetul vine cu mecanisme prin care scurtează aceste proceduri, astfel încât să încercăm să ajungem și noi acolo unde sunt toate statele membre ale Uniunii Europeane și încă o dată este vorba despre acea categorie de persoane care nu își plătesc aceste obligații față de bugetul local sau nu își plătesc amenzile la regimul rutier”, a spus ministrul referindu-se la un pachet de legi pe care Guvernul își va asuma răspunderea.
„Este vorba în principal despre amenzi contravenționale în cazul în care, aș dau un exemplu poate mai elocvent, oprirea la un indicator sau pe o stradă unde oprirea este interzisă. Dacă este sancționată cu două puncte, patru puncte, în fine, e pe legislația rutieră, amenda aferentă a celei puncte de penalizare trebuie plătită. Dacă în 90 de zile lucrătoare acest lucru nu se întâmplă, pentru că ai încălcat regulile de circulație, se agravează, dacă vreți, sancțiunea prin aceea că se suspendă permisul de conducere. Deci noi trebuie să creăm mecanisme prin care, de la acel procent de 38-40%, ajungem undeva la 90”, a spus ministrul Dezvoltării.
Nici pe parte de colectare de taxe și impozite România nu excelează. Rapoartele anuale arată medii mult mai mici decât în UE, iar reformarea și digitalizarea ANAF e unul din planurile guvernanților.
Până la jumătatea anului 2025, ANAF a încasat impozite și taxe în valoare de 249 de miliarde de lei
Iată cum arată raportul instituției
SEMESTRUL I 2025 Programul de încasări venituri bugetare alocat Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru activitatea din primul semestru al anului 2025 a fost de 249,03 miliarde lei, fiind colectate :
venituri bugetare brute în sumă de 266,38 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 112,8% (indice nominal), respectiv mai mult cu 30,28 miliarde lei decât în perioada similară din anul 2024 (236,10 mld.lei),
venituri bugetare nete în sumă de 245,22 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 112,20% (indice nominal), în sume absolute cu 26,67 mld.lei mai mult decât în primul semestru al anului 2024 (218,55 mld.lei);
Companiile de stat sunt datoare către bugetul național. ANAF a emis deja somații
Datoriile companiilor de stat ajung la circa 10 miliarde de lei
Totalul obligațiilor fiscale restante la 30 septembrie 2025 și neachitate până la 30 octombrie 2025 pentru cei 249 operatori economici cu capital/patrimoniu integral ori majoritar deținut direct sau indirect de autoritățile publice centrale ori locale este de 9,42 miliarde de lei.
Pentru a încuraja achitarea acestor sume, la începutul lunii noiembrie 2025, ANAF va trimite notificări oficiale tuturor companiilor de stat care înregistrează restanțe. Scopul acestor notificări este: informarea companiilor de stat cu privire la obligațiile restante, îndrumarea acestora către conformarea la plată, prezentarea posibilităților de a accesa facilități fiscale, în condițiile legii. Companiile de stat pot solicita eșalonarea clasică a plății datoriilor, cu respectarea condițiilor prevăzute de Capitolul IV al Titlului VII din Codul de procedură fiscală. "Totodată, informăm companiile de stat asupra faptului că neachitarea până la sfârșitul lunii noiembrie 2025 a obligațiilor fiscale restante, va determina ANAF să întreprindă demersurile necesare prevăzute de lege, în vederea recuperării acestora, inclusiv demararea sau continuarea, după caz, a măsurilor de executare silită", arată ANAF.
Problema încasărilor se leagă și de lipsa forței de muncă
Sub 70% din românii cu vârste apte de muncă sunt angajați. Iată ce arată datele:
În 2025, România a avut 7,65 milioane de angajați (populația activă) în trimestrul I, cu o rată de ocupare de 68,7% pentru persoanele de 20-64 de ani. Dintre aceștia, 1,3 milioane erau angajați în sectorul bugetar (septembrie 2025), iar 1,4 milioane erau angajați în companiile de top din țară. Totuși, primele șapte luni ale anului au înregistrat un număr record de concedieri colective, afectând aproape 12.000 de salariați.
România vrea un deficit de 6% pe anul 2026
Ca o concluzie, România va încheia anul 2025 cu un deficit declarat de circa 8,5% urmând ca pentru anul 2026 ținta asumată de deficit să fie de 6%. Premierul Ilie Bolojan avertiza că dacă în sectorul bugetar nu se operează concedieri, România nu va mai avea bani de plata salariilor și va ajunge să ia credite ale căror dobânzi vor sări de 3% din PIB.
Comentează