Așa cum înainte de 1989 se spunea că ”mămăliga nu explodează” până de curând se spunea că like-urile nu sunt voturi, că nu se câștigă puterea din fața calculatorului ci la televizor. Dar like-urile s-au transformat în voturi la alegerile prezidențialele de acum un an care au fost câștigate pornind din on-line, împotriva televiziunilor cumpărate și plătite cu sume uriașe. Cea mai tare consecință nu ține, însă, de rezultatul alegerilor ci de faptul că a apărut acest spațiu de comunicare publică, spațiul on-line, un spațiu liber, care nu va putea fi cumpărat și vasalizat politic niciodată.
Spre disperarea sistemului, în ultima săptămână, generația facebook, generația liberă, socializată în mediul on-line a ieșit în stradă; o generație numeroasă, cu oameni frumoși, cu valori, cu idei minunate. Coborâtă parcă dintr-o lume virtuală pentru a salva România reală, generația facebook a cucerit strada, a devenit vizibilă în media națională și internațională, a fost invitată la Cotroceni prin ”reprezentanți” - dovadă a acceptării ei ca actor social și politic iar Președintele Iohannis chiar a trecut aseară prin Piață.
Dar ce a obținut Revoluția Generației Facebook în numele românilor indignați de corupția și incompetența din politică?
Deocamdată, nimic concret; câteva vorbe frumoase, o vizită în Piată improvizată a Președintelui și o amânare de o săptămână în vederea altor consultări. Apoi va mai trece o săptămână pentru definitivarea vreunui document colectiv, alta pentru semnarea lui, iar iarna vine și elanul revoluționar se contractă și el la frig. Între timp provocatorii s-ar putea să producă niște (mici) incidente violente și să îndepărteze o parte din protestatari, pe cei care nu vor dori să se asocieze cu violența. Pe urmă vor veni sărbătorile, când lumea devine mai tolerantă, în Ianuarie și Februarie vor veni sesiunile de examene ale studenților, iar la primăvară supraviețuitorii actualei clase politice vor ieși din bârlogurile lor, din sediile de partid și se vor cățăra din nou în fruntea listelor pentru alegerile locale. La locale armata disciplinată PSD-istă din rural și din cartiere exasperate de revendicări pe care nu le înțelege (pentru că nu sunt comestibile) va vota din nou cu cine o mai fi pe acolo, prin PSD (in the name of the father Iliescu).
Dacă nu schimbă nimic fundamental până atunci, PNL-ul, prins între fidelitatea electoratului ”de stânga” față de PSD și nemulțumirile electoratului ”de dreapta” care se va reorienta spre proiecte noi, s-ar putea să piardă cel mai mult în sondaje! Chiar dacă și-a exprimat bunăvoința și a venit în stradă, chiar dacă îi datorează poziția sa actuală acestei generații de tineri, nu trebuie uitat că Președintele Iohannis vine din sistem, acum chiar îl conduce, într-un fel sau altul este omul sistemului; în calitate de șef al statului, Iohannis negociază cu partidele, supervizează serviciile și cu ele sau împotriva lor este normal să fie interesat de menținerea ordinii publice și siguranței naționale. Iar strada nu generează doar revendicări și prin ele reformă, ci și dezordine socială ca la orice mișcare de acest tip. Nu spun că Iohannis îi păcălește pe protestatari, chiar cred că a acționat rezonabil până acum, dar trebuie înțeles că el nu este un revoluționar și nici nu are în fișa postului posibilitatea de a fi! De aceea protestatarii trebuie să înțeleagă că pot avea în Președinte un aliat, dar niciodată un coleg de protest. De aceea trebuie să-și creeze și alte atuuri decât strada pentru negocieri și pentru schimbarea reală și definitivă a societății românești.
Pentru a menține poziția de putere și șansele de a schimba cu adevărat România, tinerii (mă refer la spirit, nu la vârstă) trebuie să facă și altceva decât să iasă în stradă:
1) Să organizeze și să adapteze functional spațiul on-line care să devină:
- redută ce nu poate fi cucerită de clasa politică, sursă de informare corectă și instrument de (re)activare a maselor atunci când este necesar
- competitor pentru televiziunile de știri vasalizate care vor trebui boicotate programatic pentru a putea fi slăbite definitiv înainte de campaniile electorale
2) Să ducă revoluția din stradă în instituții, să ”cucerească” (fără violență) instituțiile în care activează, să lovească la rădăcină sistemul, să lupte ”corp la corp” cu corupția promovată prin politizarea instituțiilor, cu oamenii sistemului din instituții.
3) Să încerce să obțină angajamente scrise, nu promisiuni și schimbare de reguli nu (doar) schimbare de oameni.
Dragi protestatari, sistemul on-line este singura redută cu siguranță a voastră pe termen lung, greu de cucerit de câțiva trolli plătiți per postare sau de influențat definitiv de cele câteva site-uri ale sistemului. În on-line sunteți majoritari, sunteți liberi, sunteți la voi acasă.
Dar on-line-ul trebuie organizat, trebuie adaptat la noile cerințe, la noile funcții, la nevoile unei democrații on-line.
Pentru ca voi să contați trebuie să creați în democrația on-line ce nu este în democrația reală, în sistem:
- Un spațiu de combatere a corupției și corupților. Teoretic a fost așa, aici au apărut informațiile despre corupți. Dar informațiile acestea trebuie verificate, organizate, certificate. De ce să nu existe, spre exemplu, o Comisie on-line de Integritate? Am văzut-o pe Laura Ștefan între cei propuși de stradă pentru a merge la Cotroceni; poate ar fi o bună șefă a unei astfel de comisii cu o identitate distinctă în on-line (site, comunicate pe toate temele importante etc). Persoane credibile, apropiate de voi precum (precum Andi Moisescu, Tudor Chirilă sau Moise Guran) ar putea fi gardienii on-line ai societății civile.
De ce să nu existe filiale regionale sau chiar județene ale acestei comisii de integritate? În campaniile electorale ar fi utile pentru orientarea votului ”certificatele” on-line de integritate date unor candidați.
- Un instrument virtual de certificare a competențelor candidaților la funcții politice sau administrative. Un fel de Comisie on-line de Resurse Umane. Să vedem ce studii au candidații, ce rezultate au avut în funcțiile anterioare etc. 5-6 specialiști în resurse umane din multinaționale (recomandați de HR Club) și câțiva din universități (sociologi, psihologi specialiști în științe politice, în administrație publică) ar putea face din partea voastră o evaluare a fiecărui candidat la o funcție importantă. Din nou, o rețea cu filiale regionale va fi, probabil, necesară.
- Dacă au certificate de integritate și de competență în fața voastră candidații vor avea nevoie și de exprimare, de comunicare cu voi. Dacă vă uitați cu atenție, dragi tineri, veți vedea că, în timp ce voi manifestați în stradă, pe la posturile tv de știri se perindă bătrânii propagandiști ai sistemului care transmit mesaje explicite sau subliminale împotriva voastră și în favoarea personajelor din sistemul corupt pe care îl apără cu loialitate și ură de clasă: laudă guvernul, laudă sistemul sanitar, înfierează lupii răniți (Piedone, Ponta) dar laudă și apără noii masculi-alfa (Dragnea sau Cîmpeanu, Arafat sau Bănicioiu). În partide, în ministere, în parlament vechea gardă de profitori ai sistemului face mici ajusări, îl înlocuiesc pe Oprea cu omul lui, Botoș, pe plagiatorul Ponta cu apărătorul plagiatului, Câmpeanu, negociază prin spate viitori prim-miniștri și viitoare guverne.
Chiar dacă acum trasmit din stradă, cele mai multe televiziuni nu au suflat o vorba timp de o săptamană despre crima cu girofarul lui Oprea! Ca să se schimbe țara, trebuie să se schimbe imaginea ei publică deci trebuie să se schimbe mijlocul prin care sunt este formate: televiziunile de știri. Pentru a reduce definitiv rolul televiziunilor de știri vasalizate trebuie să le boicotați voi, cei care reprezentați publicul comercial, publicul urban, ținta firmelor care plătesc reclame. Faceți campanii de boicotare a televiziunilor și a firmelor care le întrețin. La Antena 3, când voi ieșeați în stradă, sub masca teledonului se făcea reclamă nerușinată firmelor care făceau donații pentru victimele din Colectiv: rulau nume de firme cu donații și li se strigau numele, se striga ”darul” la microfon. Oameni politici care vor să candideze la primărie anul viitor sunt mereu prin studiouri, pe lângă vechii geambași de oameni politici din televiziunile de știri. Aceste practici trebuie să înceteze, iar informația și puterea să se mute din studiourile tv ale mogulilor în on-line!
În sfârșit, problema instituțiilor. Instituțiile prin care funcționează sistemul sunt în mâinile lor: partidele, administratia publică, serviciile… Ele nu se vor schimba fără presiunea constantă și continuă din partea străzii, din exterior dar și din interior, de la oamenii care lucrează în ele și care nu sunt în totalitate corupți și incompetenți. Presați instituțiile și din interior, faceți majorități pozitive, favorabile schimbării, cu ele schimbați regulile de funcționare, schimbați oamenii sistemului care le conduc și așa se va schimba sistemul.
Ați văzut pe cine au trimis partidele la negocieri la Cotroceni? Oprea, Blaga, Quintus, Dragnea, Andronescu… Câți tineri, câte figure noi, au fost acolo din partea partidelor? De ce nu au luat cu ei șefii organizațiilor de tineret din partide care se presupunea că rezonează mai mult cu colegii lor de generație care sunt în stradă?
De ce niciun partid vechi nu a declarat că își asumă criticile societății civile, că își cere scuze pentru greșelile trecute și se angajează la o schimbare internă profundă? Pentru că, de fapt, conducerile lor nu vor ca instituțiile să se schimbe!
Sunt sigur că mulți dintre tinerii din partidele vechi sunt oameni de calitate care au vrut să schimbe ceva din interiorul clasei politice și nu au fost lăsați să o facă de la vârful partidului. Probabil unii dintre ei au fost în stradă, în mulțime. Ei aud în strada cum partidele lor (toate) sunt criticate, cum se cere (în mod legitim) înființarea unor partide noi. Acești tineri se gândesc, probabil, cum ei, cei care au încercat să schimbe ceva prin vechile partide vor trebui sau să nu mai facă politică sau să devină traseiști și să se mute la noile partide. Prin grupuri de inițiativă pentru reforma din interior a instituțiilor care să pornească din on-line cei nemulțumiți de partidele lor, de agenții publice, de ministere, trebuie să ducă revoluția și acolo, în instituțiile proprii.
Dacă seara mergeți în stradă, dimineața mergeți la pardid în fiecare filială din fiecare județ și oraș și cereți schimbarea celor corupți, celor incompetenți și conducerea partidului. Faceți liste cu schimbările pe care le doriți voi în partide pentru a fi instituții democratice nu ”unități militare” bazate pe șpagă și ”disciplină de partid”. Reformați-vă partidele și veți avea și voi o șansă în alegerile viitoare!
Noi, cei care am trăit pe viu Revoluția din Decembrie 1989 și dezamăgirea confiscării ei, cei care am văzut Piața Universității din 1990 dar și mineriadele de după, campaniile electorale cu manipulări și rezultate viciate, ”democrația” cu mici și bere și corupția pe miliarde de euro, cei care prin lentilele experienței mai vedem și dincolo de imaginea străzii, mai vedem și dincolo de azi și de mâine, noi trebuie să-i avertizăm pe tinerii de azi, pe copiii și studenții noștri: balaurul rănit al puterii corupte trebuie omorât, pentru că altfel își reface rapid cele câteva capete tăiate. Nu vă așteptați la victorii facile sau rapide, este un război de uzură, de termen lung, în care sistemul nu va ceda ușor.
Nu vă mulțumiți să schimbați oamenii pentru că oamenii corupți și incompetenți sunt produsul sistemului de acest tip; schimbați reguli și regulile bune vor scoate în față oamenii buni.Nu vă mulțumiți cu promisiuni, cu vorbe, cereți fapte, angajamente scrise!
Nu vă mulțumiți cu democrația în stradă, creați și consolidați democrația liberă, democrația on- line: organizați-vă mai eficient spațiul on-line, boicotați-le televiziunile de știri și ocupați, rând pe rând instituțiile!
Comentează