Demograful Vasile Ghețău: Recensământul pe care îl facem

1. Autorecenzarea

2. Câtă populație a fost înregistrată pe județe și posibile origini ale diferențelor

3. Ce populație rezidentă ne va arăta recensământul?

4. Recensământul din anul 2022 – parte a viitorului țării

Autorecenzarea

Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) aflat în desfășurare se află astăzi (24 martie) în a 11-a zi de recenzare prin metoda accesării de către populație a platformei de recenzare și completarea online a formularelor Persoană și Locuință. Astăzi numărul persoanelor înregistrate ajunge la 1,5 milioane. Autorecenzarea se desfășoară într-un ritm apreciat de specialiștii Institutului Național de Statistică (INS) ca fiind cel dorit pentru atingerea unei proporții ridicate a populației recenzate la sfârșitul acestei faze de auto-înregistrare, 14 martie – 15 mai. O astfel de proporție va așeza pe un făgaș extrem de favorabil desfășurarea fazei de înregistrare prin metoda tradițională – cea a vizitei recenzorului în gospodării și completarea formularelor prin interviu direct (16 mai-17 iulie). Și această fază va avea însă o mare noutate, recenzorul va completa varianta electronică a formularelor folosind tableta. El va avea stocate în tabletă harta sectorului de recensământ cu delimitarea acestuia ca străzi și număr de locuințe, însemnând și o populație aproximativă pe care va trebui să o recenzeze. În tabletă vor fi și unele informații asupra locuinței din surse administrative, ca și informații aproximative asupra numărului de persoane din locuință, pentru a facilita organizarea și munca recenzorului. Acest demers este utilizat cu prevederi foarte bine precizate în documentele legislative asupra caracteristicilor persoanei înregistrate în toate țările Uniunii Europene la recensămintele din jurul anului 2020. Mai mult, sunt unele țări în care înregistrarea populației și locuințelor s-a efectuat aproape în întregime folosind registre administrative și baze de date, completate cu doar câteva caracteristici obținute prin autorecenzare. Noi mai avem de parcurs un drum lung pentru a ajunge la astfel de proceduri și performanțe. O vom putea face la următorul recensământ dacă guvernanții vor fi capabili să armonizeze și să perfecționeze tehnic numeroasele registre administrative și baze de date (unele fiind până nu de multă vreme considerate doar de ″uz intern” al ministerelor și instituțiilor centrale și locale). Norocul a venit din progresul forțat al digitalizării determinat de rigorile impuse de pandemie.

Despre maeștri ai manipulării și intoxicării

Recensământul nu este lipsit de pericole. O atmosferă socială normală, fără evenimente neprevăzute de natură diferită, este cea favorabilă unei operațiuni de anvergura recensământului, operațiune care privește întreaga populație a țării. Întotdeauna vor fi oameni suspicioși, mai ales când pe rețele de socializare își fac loc oameni lipsiți de onestitate ori chiar ticăloși, maeștri în dezinformare.

Chiar în a treia zi de recenzare pe WhatsApp circula următoarele informații:

„Recensământul, în loc să încurajeze oamenii să spună câți suntem în mod real, ca să nu se mai poată falsifica statisticile și alegerile, vine cu sancțiuni contravenționale. Riști 5000 de lei dacă refuzi să spui câte locuințe nelocuite ai, câte capre, câte înțepături cu seruri experimentale ai făcut, de ce nu le-ai făcut, ce taxe și impozite nu ai plătit, de ce nu îți ții banii în bănci, ca să poată fi blocați oricând etc. Reglementarea e odioasă. Contestați-o. Nu completați nimic online – datele voastre cu caracter personal vor putea fi din nou furate/piratate online. Nu completați decât formularul tipărit, pe care vi-l prezintă un recenzor oficial abilitat. Detalii, altă dată”.

Este o înșiruire de neadevăruri flagrante, viclean și perfid prezentate. Am recunoscut stilul din alte două mesaje anti-românești ce mi-au fost semnalate de prieteni. Se vede că vin de la profesioniști ai dezinformării și manipulării, bine antrenați, cu state vechi în domeniu. Ei îndeamnă populația să nu se recenzeze online și să aștepte faza de înregistrare cu recenzor (16 mai -17 iulie), precizând că detalii asupra acestei faze vor veni altă dată.

Vom trăi și vom vedea cum se întinde murdăria lor, abjecții similare cu cele din mizeria de mai sus vor fi cu certitudine pregătite și răspândite și la înregistrarea cu recenzori. Probabil, vor cere oamenilor, printre altele, să nu spună recenzorului CNP-ul, mințind din nou cu aceeași nonșalanță și perfidie.

La recensământ nu se înregistrează venituri ale populației, conturi bancare. Se înregistrează locuințele, la toate recensămintele din Europa, ele constituind o parte importantă a bogăției naționale a țării, care trebuie cunoscută. Ceea ce contează în mod prioritar este dotarea locuinței cu echipamente electrocasnice, sistem de încălzire, gaze, alimentare cu apă și canalizare și alte dotări pentru a cunoaște condițiile de locuit ale populației. Dacă cineva și-a făcut prin trudă și sacrificii una sau două locuințe pentru a le închiria, neavând ori chiar având o altă sursă de venit, de ce ar dori s-o „ascundă”?

Datele de recensământ nu ajung la nici o autoritate fiscală, bancară, financiară, sanitară. administrativă, electorală, politică ori de creștere a caprelor. Formularul electronic devine imediat anonim, CNP-urile „… sunt înlocuite, printr-un proces ireversibil, în urma recenzării de către coduri generate în scop statistic (identificatori statistici unici) pentru a elimina complet posibilitatea identificării persoanelor recenzate” (site-ul INS, Întrebări frecvente).

Rezultatele publicate vor ajunge la toate autoritățile menționate, inclusiv la cei care se ocupă de creșterea caprelor, dacă vor fi interesați de populația țării ca și consumator.

Nu numai murdar, abject!

Pe site-ul Institutului Național de Statistică pot fi găsite toate informațiile despre recensământ și 100 de întrebări cu răspunsuri (la Întrebări frecvente) (https://www.recensamantromania.ro/).

Cred că s-ar cuveni ca presa centrală și cea locală să informeze populația asupra unor astfel de dezinformări și intoxicări, demontându-le.

O întrebare rămâne însă: ce fel de societate poate produce astfel de nemernici?

Comportament iresponsabil față de recensământ se întâlnește însă și la case mari, nu numai la nemernici. La recensământul din anul 2011 o personalitate politică importantă în acea vreme, deputat, Președinte al Consiliului Național al unui important partid politic, aflat în opoziție, ne spunea că „Obligativitatea declarării CNP-ului este o măsură scandaloasă care anulează practic securitatea datelor personale si oferă PDL un grup masiv de alegători virtuali numai buni de înviat la alegeri”. Și adăuga „Prin urmare, nu UE ne cere sa facem recensământ cu CNP, ci frica PDL că pierde puterea și inclinația naturală de a găsi noi metode de a fura identitățile oamenilor și de a înșela democrația”, pentru a termina cu un veritabil îndemn public la refuzarea recenzării: „În aceste condiții, fac un apel către toți concetățenii de a se proteja singuri în fața acestui abuz prin refuzul de a-și declara Codul Numeric Personal”. Această persoană a fost Prim-ministru al României înainte de recensământ.

Sub-înregistrarea de la recensământ a fost egală, prin simplă coincidență, cu ce ne spunea fostul Prim-ministru: „Astfel că, un eventual eșec al schemei piramidale 1 milion de voturi din scrisorelele pierdute ale domnului B (VG), va putea fi compensat de P…(VG)”

Sub-înregistrarea importantă de la recensământul din anul 2011 a provenit și din astfel de declarații iresponsabile.

Autorecenzarea a evidențiat în primele zile unele inerente dificultăți în folosirea platformei. Probabil, această nouă tehnologie folosită în țara noastră (elaborată de specialiști ai Băncii Mondiale și ai Institutului Național de Statistică) nu este încă de perfecțiunea celor din alte țări iar eventuale intervenții de ameliorare se pare că nu sunt acum posibile, putând afecta întregul proces de autorecenzare. Utilizatorul poate însă folosi informații de orientare prin Call Center-ul de pe site-ul INS sau la adresa de email de pe același site la care se pot solicita informații. Utilizatori ai platformei au apreciat, în presă, autorecenzarea ca fiind „relativ simplă”.

Este greu de conturat tabloul autorecenzării în zilele și săptămânile care vin. Există o tendință de majorare a numărului celor recenzați pe zile și explicația s-ar putea găsi în faptul că multe persoane au dorit să se documenteze/informeze mai întâi asupra conținutului formularelor de recensământ și instrucțiunilor de înregistrare pe platforma de recenzare, instrucțiuni prezentate detaliat pe site-ul Institutului Național de Statistică. Informațiile numeroase apărute în presă asupra recenzării au avut și au și ele un rol important de informare asupra folosirii platformei de recenzare, stimulând înregistrarea. Dacă numărul celor autorecenzați s-ar menține la circa 100 de mii pe zi, s-ar putea ajunge la încheierea fazei, la 16 mai, la o proporție teoretică de o treime din populația țării recenzată. Proporția va consemna un interes considerabil al populației pentru recenzare și va asigura un climat favorabil și faza înregistrării cu recenzor.

Câtă populație a fost înregistrată pe județe și posibile origini ale diferențelor

O privire rapidă asupra distribuției județelor după numărul persoanelor recenzate la 1000 locuitori la sfârșitul celei de-a 10-a zi de recenzare (23 martie), în figura 1, evidențiază predominanța județelor având între 50 și 60 de locuitori recenzați. S-ar putea spune că s-a realizat o anumită omogenitate în auto-înregistrare. Sunt însă 9 județe cu valori mai mici de 40 – Vaslui, Suceava, Tulcea, Dolj, Harghita, Caraș-Severin, Bacău și, mai ales, județele Giurgiu și Mehedinți, având doar 32 și 26 locuitori recenzați la 1000 locuitori. În fruntea clasamentului se află județele Botoșani, Brașov și Ilfov, cu valori apropiate de 80. În Capitală erau 62. Cu valori în jur de 60 persoane recenzate se află județele Cluj, Teleorman, Neamț, Covasna, Constanța, Bistrița-Năsăud, Vrancea.

Tentativa de a identifica factori explicativi ai diferențelor nu găsește mult suport în ceea ce știm în acest stadiu al recenzării. Putem însă găsi un context social care le poate motiva într-o anumită măsură. Este vorba de gradul de urbanizare a județelor. Populația urbană are un nivel de educație mai ridicat decât cel al populației rurale, venituri mai mari, frecvență mai mare a unor ocupații din domeniul IT, dotare mai bună cu echipamente de comunicare. Figura 2, în care județele sunt plasate alfabetic după gradul de urbanizare și participarea la autorecenzare, aduce concretizarea influenței mediului social. Corelațiile sunt evidente, privind nivelul celor doi indicatori. Pe de o parte, număr de persoane recenzate (la 1000 locuitori) considerabil mai mare în Capitală și în județe cu grad mai ridicat de urbanizare – Brașov, Cluj, Constanța, Maramureș, Sibiu, Timiș, și număr net inferior în județele cu grad mai scăzut de urbanizare – Giurgiu, Călărași, Buzău, Bistrița-Năsăud, Bacău, Argeș.

Sunt câteva excepții de la regulă, județele Botoșani, Neamț, Teleorman, cu grad relativ redus de urbanizare și proporții comparativ mari ale recenzării populației. Județul Ilfov, având doar 47 la sută populație urbană și printre cele mai mari proporții de populație recenzată la 1000 locuitori (77), își manifestă și aici statutul său particular conferit de marile particularități demografice, economice, sociale, edilitare. Pentru județele Botoșani și Neamț, cu grad mic de urbanizare și proporții mari ale populației recenzate, o sumară investigație la INS a oferit răspunsul: în cele două județe și la nivelul Consiliului județean și la cel al Direcției de statistică a existat și există o foarte bună organizare și supervizare a desfășurării recensământului cu ecouri pozitive din partea populației. Probabil, și în cazul județului Teleorman lucrurile sau la fel. Este de admis că aceste proporții ridicate de înregistrare în județe cu grad mic de urbanizare s-au realizat și se realizează prin buna organizare a autorecenzării-asistate dar și prin interesul populației pentru recensământ.

Ce populație rezidentă ne va arăta recensământul?

După datele Institutului Național de Statistică populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de 19,2 milioane locuitori. La această cifră s-a ajuns plecând de la populația de la recensământul din luna octombrie 2011 și introducând datele asupra mișcării naturale și migrației externe cu schimbare de reședință de la data recensământului până la 1 ianuarie 2021. Calitatea celor două componente a determinat și calitatea cifrei menționate. Componenta naturală, numărul de născuți vii și de persoane decedate, este de calitate neîndoielnică. În ceea ce privește migrația externă, lucrurile sunt complicate. România nu a avut și nu are un sistem de înregistrare a numărului de emigranți plecați în alte țări pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, pentru a fi excluși din populația rezidentă, potrivit standardelor statistice ale Uniunii Europene. Datele pe care le folosește INS sunt cele de la Eurosat și de la institutele naționale de statistică din celelalte 26 de țări. Nu toate aceste țări au date complete ca acoperire a datei de naștere a imigranților din România (pentru a determina vârsta), a duratei de ședere în țările respective și localitatea din România de unde au venit. De aici și dificultățile INS în determinarea numărului anual al populației rezidente (la începutul și la mijlocul anului). Cifra menționată poate fi considerată o estimație, la nivel național. Nu avem date asupra numărului populației rezidente pe localități și ne putem întreba ce planuri de dezvoltare s-au elaborat și se elaborează la nivel de localități și județe.

Un recensământ bine efectuat, cu interes și participare masivă a populației, ne va oferi date corecte detaliate asupra populației rezidente pe localități, împreună cu structurile acesteia pe sexe, vârste, nivel de educație, participare la activități economice. Este posibil ca numărul populației rezidente să fie diferit de cel estimat de INS. Cât de mult, o vom putea ști numai după un recensământ bine efectuat, cu participare masivă a populației. Este recensământul locuitorilor României și al condițiilor lor de locuit. O impecabilă oglindă a societății românești în anul 2022.

În figura 3 poate fi examinat modul spectaculos în care populația rezidentă a țării s-a schimbat ca mărime și structură pe sexe și vârste după anul 1990. Schimbările sunt dramatice. Numărul populației la fiecare vârstă este reprezentat prin segmente orizontale, în mii locuitori (scara orizontală). Sunt marcate marile deformări ale structurii pe vârste provenite din variații de mare amplitudine ale natalității în timp: A și B- natalitatea scăzută din anii Primului și celui de Al Doilea Război Mondial; C – natalitatea în declin considerabil din anii 1957-1966, survenită după adoptarea unei legislații foarte permisive asupra întreruperii sarcinii, importată de la Moscova; D – natalitatea ridicată și oscilantă din anii 1967-1989, în condițiile unei legislații foarte restrictive asupra întreruperii sarcinii; E – natalitate în declin masiv în prima jumătate a anilor 1990 urmată de relativă stabilitate la un nivel scăzut. Aceste mari variații ale natalității înseamnă mai variații în structura pe vârste a populației, cu efecte demografice și economice negative în timp. Se poate vedea maniera in care marile deformări, păstrându-și caracteristicile, avansează dinspre baza piramidei spre vârful piramidei în timp, prin înaintare în vârstă, locul lor fiind luat de generațiile mici venite pe lume după anul 1989. Reducerea lățimii piramidelor, a suprafeței lor, este expresia reducerii numărului populației. Se mai poate observa majorarea numărului populației vârstnice, spre vârful piramidei, prin creșterea speranței de viață și ajungerea la aceste vârste a unor generații mari din trecut. În sfârșit, privind populația feminină și cea masculină se remarcă un număr apreciabil mai mare al primei populații la vârstele avansate, femeile având o speranță de viață mai ridicată decât cea a bărbaților. Ce ne va arăta piramida vârstelor populației de la recensământ? Este un mare semn de întrebare.

Recensământul din anul 2022 – parte a viitorului țării

De ce acest recensământ are o importanță particulară pentru țara noastră? ? Iată câteva argumente. Prin Programul Național de Redresare și Reziliență România are în acest deceniu o șansă unică de a ieși din stadiul de țară în curs de dezvoltare în raport cu cele mai multe dintre Statele Membre ale Uniunii Europene. Țara are la dispoziție, prin proiecte, mai multe zeci de miliarde de euro care o pot transforma radical în acest deceniu și în cel care va veni în ceea ce privește infrastructurile rutiere și feroviare ajunse în stare jalnică prin incompetența și corupția celor care au guvernat țara după anul 1989. Se vor putea realiza ample lucrări de canalizare, aprovizionare cu apă de calitate, extinderea rețelei de gaze, construirea de drumuri comunale și locale. Câteva mari spitale regionale se află în faze de finalizare a studiilor de fezabilitate, amplasamente și chiar demarare a construcțiilor. Rețeaua școlară va putea fi modernizată. Punerea în practică a acestor proiecte va fi făcută de populația țării, de cea în vârstă de muncă îndeosebi. Recensământul ne va oferi date și informații actualizate asupra dimensiunii acestei populații, structura ei pe sexe și vârste, după nivel de educație și chiar după ramurile economiei naționale și ocupații. Toate acrește date vor fi nu numai la nivel național, ci și pe localități, ceea ce acum nu avem. Populația în vârstă de muncă a fost și este și ea în declin prin migrație externă masivă și generațiile mici care au intrat în ea în context de scădere a natalității. Există deja penurie de forță de muncă în unele sectoare și activități. Cunoașterea acestei populații devine astfel și mai importantă pentru dezvoltarea economică și date la zi detaliate sunt esențiale. Populația feminină are în țara noastră rate de participare la activități economice în afara gospodăriei sub valorile medii din Uniunea Europeană, prin stadiul de dezvoltare a țării și profilul ei economic, și cunoașterea structurilor acestei populații este esențială pentru atragerea ei în activități economice. Din altă perspectivă, cunoașterea mărimii și structurii pe sexe și vârste a populației vârstnice este indispensabilă pentru croirea unor programe care vizează nivelul de trai ale acestei populații, asistența medicală ca specialități și rețea. Populația de vârstă școlară a cunoscut o reducere dramatică dar sunt încă multe școli cu dotări depășite, fără facilități de pregătire și servire a unei mese calde, fără spații adecvate de activități după școală. Nu mai vorbim de starea creșelor și grădinițelor, domeniu neglijat constant de guverne și autorități. Toate aceste aprecieri nu sunt decât o prezentare sumară a importanței rezultatelor recensământului în contextul demarării proiectelor din PNRR. Dacă aceste caracteristici le combinăm cu cele ale locuințelor și condițiilor de locuit orizontul nevoilor în gospodărirea localităților devine și mai mare.

Pot avea rezultatele recensământului importanță pentru așteptatele programe și măsuri de redresare a natalității, condiție indispensabilă a reducerii declinului anual al populației și ritmului de depopulare a țării? Vom cunoaște numărul și structura familiilor, legătura dintre nivelul de educație și poziția profesională a femeilor și numărul de copii, legătura dintre dimensiunea familiei și caracteristicile locuinței. Toate au importanța lor, dacă măsurile de redresare a natalității din programul de guvernare vor fi traduse în viață iar noul Minister al familiei își va găsi locul, va avea resursele necesare (care nu pot fi decât foarte mari) și va dovedi competență. Fără organizarea unor cercetări selective socio-demografice pe eșantioane reprezentative de populație tânără nu vom ști ce se află în spatele sutelor de mii de decizii ale tinerelor cupluri de a nu avea copil ori de a avea un singur copil. Nu trebuie omis faptul că prin natalitate scăzută timp de peste 30 de ani contextul a generat un factor nou de favorizare a natalității scăzute, nemaiîntâlnit până acum la noi. Este vorba de creșterea numărului de tinere familii, cupluri, compuse din copii unici la părinți. Filozofia lor de viață, ierarhiile și preferințele asupra locului copilului, al carierei profesionale, al unui nivel de trai ridicat (locuință confortabilă, bine dotată, îndeosebi) al modului de petrecere a timpului liber și a vacanțelor au alte dimensiuni și valențe. Recensământul va putea cuantifica dimensiunea acestei schimbări și, într-o anumită măsură, caracteristicile de educație și profil profesional ale populației feminine în primul rând.

Există preocupări de încurajare a participării populației la înregistrare din partea unor organizații politice și nepolitice, îndeosebi la minorități naționale, demersuri favorabile recensământului și care trebuie prețuite și răspândite. Mai puțin cele care se referă la declararea unor caracteristici sensibile, dacă există. O Coaliție, pe de altă parte, spune nici mai mult nici mai puțin că prin recensământ Guvernul și Institutul Național de Statistică încalcă dreptul la viață privată…

La final, iată observațiile realiste ale unei persoane care s-a autorecenzat (comentariu la articolul publicat zilele trecute de profesorul Tudorel Andrei, Președintele INS): „Recensamintul este un inventar, pe care orice gospodar il face. Daca vrea sa stie unde/cum se afla. Este necesar, deloc anacronic. Acuratetea nu va fi niciodata perfecta. De exemplu, la recensamintul din 2011, unii s-au declarat daci; si asa trebuie sa-i inregistrezi. Daca nu stii, presupunem, cîti membri sint in familie /localitate/tara, de unde stii cita pîine trebuie sa faci/cumperi?”

Recensământul și țara

Cum ar putea fi apreciată o țară, în al 3-lea deceniu al secolului XXI, care nu ar fi capabilă să organizeze și să desfășoare un recensământ bun, cu atâtea spectaculoase acumulări de tehnologie a informației și comunicare, cu o creștere impresionantă a PIB-ului pe locuitor în ultimul deceniu, cu mai multe milioane de locuitori având studii universitare, cu un ritm spectaculos de creștere a numărului anual al locuințelor noi, cu un standard de viață în ameliorare incontestabilă (susținută de date comparabile ale Eurostat asupra numărului anual al de autoturisme cumpărate, asupra consumului de echipamente electrocasnice, bunuri și servicii, inclusiv medicale, cu mii de locuitori care își petrec vacanțele pe meridiane din toată lumea)?

Ce viitor își poate construi? Un recensământ prefigurează întregul viitor al unei populații.

Toate țările din UE au efectuat ori sunt pe cale de a efectua recensăminte cu toate dificultățile aduse de pandemie și de post-pandemie, recesiune. Au avut și au avantajul că dispun de registre și baze de date pentru populație și locuințe de bună calitate, de înregistrare masivă online prin deplină colaborare a populației și recensămintele sunt de bună calitate. Programele dezvoltare economică și socială au o bază solidă. Ca și cele care vizează politicile asupra viitorului populației”.

Notă. Cititorul interesat de multiplele utilizări ale registrelor de populație, cu sau fără CNP ori alte formule de identificare personală, poate găsi informații detaliate în Unites Nations Economic Commission for Europe, „Guidelines on the use of registers and administrative data for population and housing census”, 2018 la (https://unece.org/fileadmin/DAM/stats/publications/2018/ECECESSTAT20184.pdf) și în excelenta sinteză de la Panteia (cunoscuta firmă de consultanță din Olanda), „Population registers in different countries. Design and development in relation to the Netherlands”, 2019, la

la (https://kennisopenbaarbestuur.nl/media/256912/population-registers-in-different-countries.pdf).

Despre autor:

Vasile Ghețău este profesor asociat la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București.

Pe plan internaţional, Vasile Gheţău a fost numit, în 1982, consultant al ONU. Cu o vastă operă ştiinţifică, a publicat 6 cărți și două cursuri universitare, peste 150 de studii și articole în reviste de specialitate românești și străine.

A fost membru al Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din anul 2011. Misiuni de consultant/observator internațional în probleme de recensăminte ale populației din partea Departamentului de Cooperare Tehnică pentru Dezvoltare al ONU, Consiliului Europei și Consiliului European în Republica Benin, Rwanda, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova. Membru ales al organizațiilor științifi ce: Uniunea Internațională pentru Studiul Științifi c al Populației (IUSSP) (din anul 1974); Asociația Internațională a Demografilor de Limbă Franceză (AIDELF) (din anul 1977; membru fondator); Asociația Europeană pentru Studiul Populației (EAPS) (din anul 2002); Societatea Britanică pentru Studiul Populației (BSPS) (din anul 2001); Asociația pentru Populație din America (din anul 2007).