DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Depresia, anxietatea şi sedentarismul, cresc riscurile pentru sănătatea angajaţilor arată un studiu Mercer Marsh Benefits

depresie

Depresia, anxietatea şi sedentarismul cresc riscurile pentru sănătatea angajaţilor din România, în perioada pandemiei. Asta arată un studiu realizat de Mercer Marsh Benefits, care mai spune că nivelul stresului este în creştere.

6% dintre angajaţi au renunţat la serviciile medicale de care aveau nevoie de teama pandemiei, nivelul stresului este în creştere, dar tot mai mulţi angajaţi intenţionează să-şi schimbe stilul de viaţă într-unul sănătos. Acestea sunt o parte dintre concluziile studiului Mercer Marsh Benefits: Romania Health and LifeStyle Survey 2021, informează mediafax.

Potrivit studiului, mai puţin de o treime (31,9%) dintre cei 2.000 de angajaţi care au fost chestionaţi lucrează în regim exclusiv de acasă. Peste 48% dintre respondenţi lucrează în regim mixt (birou şi acasă), în timp ce 20% lucrează exclusiv la birou. Ei au spus că în timpul pandemiei, nivelul de stres a crescut pentru 58% dintre femei şi 45% dintre bărbaţi.

Locul în care îşi desfăşoară activitatea poate avea un impact asupra somnului şi gradului de odihnă pe care aceştia îl resimt :- exclusiv de acasă - 63,3% dorm 7-9 ore / noapte, însă doar 51% se simt odihniţi.- exclusiv la birou - doar 44,4% dorm 7-9 ore / noapte, însă 57% se simt odihniţi.

Din punctul de vedere al principalelor riscuri identificate în pandemie, depresia şi anxietatea impactează în principal femeile, în timp ce, în cazul bărbaţilor, sunt acumulate mai multe elemente de risc - alimentaţie, supraponderabilitate, stres ridicat, mişcare insuficienţă, lipsa măsurilor preventive, toate conducând la un risc cardiovascular major.

Studiul arată că interesul acordat unui stil de viaţă sănătos este direct proporţional cu o stare de sănătate bună pe termen lung: măsurile luate de respondenţi în privinţa alimentaţiei echilibrate, numărului orelor de somn, mişcării fizice, găsirii de soluţii eficiente de combatere a stres-ului, măsurilor preventive de imunizare şi investigaţiilor medicale în scop preventiv, toate acestea conduc la menţinerea stării de sănătate.

Aproape jumătate (45%) dintre respondenţi prezintă un interes mediu acordat schimbării stilului de viaţă, dintre care 57% se situează în categoria persoanelor care deţin deja boli cronice, aflate în monitorizare periodică (26% din total), sau se situează într-una dintre categoriile potenţiale la risc, care au deja factori personali (fizici sau comportamentali) ce le pot afecta sănătatea pe termen scurt sau lung.

Un procentaj de 20-30% dintre respondenţi se situează în categoria de risc din punct de vedere al stării de sănătate, cu potenţial de creştere a procentului, dacă luăm în considerare patologia existentă şi comportamentul aferent. Preponderenţa din punct de vedere al genului aparţine bărbaţilor, care sunt cu 50% mai puţin conştienţi şi responsabili din punct de vedere al măsurilor care trebuie luate pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi care prezintă de asemenea unul sau mai mulţi factori de risc declanşatori ai unor potenţiale boli.

47% dintre respondenţi au accesat serviciile medicale necesare în timpul pandemiei, 20% au accesat parţial, 27% nu au avut nevoie de accesarea serviciilor medicale, iar 6% au avut nevoie dar nu le-au accesat. Dintre cei 47% respondenţi care au accesat serviciile medicale - 63% sunt femei iar 37% bărbaţi, demonstrând un comportament mult mai responsabil în rândul femeilor. Dintre respondenţii care nu au efectuat servicii medicale de prevenţie în timpul pandemiei, 24% nu au efectuat nici serviciile medicale necesare (deloc / parţial), iar 42% nu au avut nevoie. 81% dintre aceştia se află în categoriile de vârstă 25-34 şi 35-44 de ani.

În privinţa activităţii fizice, studiul reliefează o scădere de circa 4 puncte procentuale a angajaţilor care fac antrrenamente cardio cel puţin 75 de minute pe săptămână sau de cel puţin 2-3 ori în acelaşi interval. Se constată că există o corelaţie între sport şi odihnă, cei care fac mişcare au şi un regim de viaţă mai disciplinat. Astfel, 62% dintre respondenţi dorm cel puţin 7-9 ore / noapte faţă de 57% media pe tot grupul analizat şi iau mesele mai disciplinat - doar 4% dintre ei „sar peste mese”, faţă de 6% media intregului grup. Corelaţia mişcării cu regimul de masă şi somn se verifică şi în sens negativ, 37% dintre cei care nu fac mişcare dorm mai puţin de 7 ore / noapte, faţă de 42% media, de asemenea „sar peste mese” peste media grupului şi au niveluri crescute de percepţie a stres-ului. Din punct de vedere al comportamentului în functie de gen:
- Femeile care nu fac mişcare reprezintă peste 33% din total, faţă de 23% bărbaţi
- În cazul ambelor sexe – procentul celor care nu fac mişcare a scazut cu 2 puncte procentuale în medie în timpul pandemiei, faţă de începutul pandemiei.

În ceea ce priveşte orele de somn şi odihnă, locul în care îşi desfăşoară activitatea respondenţii poate avea un impact asupra somnului şi gradului de odihnă pe care aceştia îl resimt:

  • exclusiv de acasă - 63,3% dorm 7-9 ore / noapte, însă doar 51% se simt odihniţi.
  • exclusiv la birou - doar 44,4% dorm 7-9 ore / noapte, însă 57% se simt odihniţi.
  • mixt (acasă + birou) - 58% dorm 7-9 ore / noapte şi 58% se simt şi odihniţi.

Pentru angajaţii care dorm 7-9 ore, 69% din aceştia se simt odihniţi (faţă de 55% media), iar cei care se simt stresaţi în fiecare zi reprezinta 11% din total, faţă de 14% media intregului esantion. 59% dintre femei dorm 7-9 ore pe noapte, în comparaţie cu procentul bărbaţilor care este de 54%. Cu toate acestea, doar 51% din femei sunt odihnite după orele de somn, faţă de 61% din bărbaţi. 42% dintre respondenţi au spus că dorm insuficient, sub 7 ore / noapte.

În timpul pandemiei, nivelul de stres a crescut pentru 58% dintre femei şi 45% dintre bărbaţi. 17% dintre femei resimt un nivel de stres zilnic, constant, iar dintre bărbaţi, 10% îl percep în acelaşi fel. În funcţie de locul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea: regimul de muncă de acasă, faţă de cel de la birou, este perceput cel puţin la fel de stresant de către respondenţi (91,8%).

Doar 6% dintre femei doresc să îşi schimbe stilul de viaţă pentru a-şi îmbunătăţi sănătatea, faţă de 11% dintre bărbaţi. În mod previzibil, schimbările avute în vedere de femei sunt legate de activitatea fizică şi dietă, procentele pentru acestea fiind semnificativ mai crescute decât la bărbaţi. 45% dintre respondenţi duc un stil de viaţă sănătos, sau au întreprins deja măsurile necesare. 39% dintre respondenţi nu văd o astfel de nevoie sau consideră că o văd, dar nu au întreprins încă nimic în acest sens. Dintre schimbările luate în considerare de angajaţi aproape jumătate dintre aceştia (49%) se gândesc să înceapă programe de exerciţii fizice, în timp ce peste 28% iau în considerare începerea unei diete.

Dieta sănătoasă, managementul stresului şi prevenirea durerilor de spate sunt, în această ordine, primele trei schimbări consemnate de cei mai mulţi dintre respondenţi.

La sondajul derulat în perioada decembrie 2020 – martie 2021 au răspuns 2.000 de angajaţi reprezentând 40 de mari companii din România din opt domenii.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.