Premium
Programul Pilot privind implementarea unui masterat didactic pare să fie o soluție de succes. La admiterea din toamna aceasta au fost ocupate toate cele 400 de locuri disponibile, atribuite prin ordin de ministru.
Încă din anul 2016, în calitate de inspector general al ISJ Iași, am subliniat faptul că „imediat după licenţă, viitorii profesori trebuie să urmeze un masterat didactic”, pentru a completa competențele lor didactice, pedagogice, cât și experiențele studenților în zona activităților practice, specifice profesiei. Acest lucru s-a realizat după 4 ani, iar întârzierile trebuie corectate urgent, asigurându-se astfel o calitate sporită a pregătirii viitoarelor generații de profesori, cât și un nivel mai bun de acomodare a absolvenților cu universul complex al școlii și al educației, în general.
Solicit Ministerului Educației și Guvernului generalizarea rapidă a acestui program la nivel național și orientarea tinerilor către o carieră didactică – domeniu de interes, care are nevoie de specialiști competenți, dedicați și responsabili. Urgența este acum și mai mare, pe fondul contextului epidemiologic dificil, când lumea școlii se confruntă cu provocări majore.
Dacă ne dorim o nouă generație de profesori bine pregătiți, trebuie să avem în vedere orientarea și consilierea tinerilor după programul de licență către un astfel de masterat didactic. Modulele psihopedagogice I și II sunt necesare, dar rolul și motivația unui masterat didactic înseamnă pregătire vocațională, orientare concretă spre anumite discipline de studiu, aprofundarea teoriei, dar și a practicii pedagogice. După finalizarea ciclului de licență, cei care doresc să profeseze în învățământ trebuie să urmeze în mod obligatoriu un masterat didactic pentru a aprofunda aspectele metodice, psihopedagogice necesare unui act educațional de calitate.
Studii și informații pe teme de pedagogie, de curriculum școlar, referiri la designul instruirii și teoriile învățării, aspectul evaluărilor și al testărilor sunt vitale pentru completarea cunoștințelor din anii de licență. Se adaugă valoarea certă a experiențelor oferite de practica pedagogică, incursiunile în „arta și știința” predării, a relaționării cu elevi de vârste diferite, alături de modelele didactice și pedagogice oferite de profesorii mentori. Cu siguranță cuvintele lui Benjamin Franklin sunt sugestive: ”Tell me and I forget. Teach me and I remember. Involve me and I learn.” (Spune-mi și voi uita. Învață-mă și îmi voi aminti. Implică-mă și voi învăța.)
Înființarea unei adevărate „școli de formare a cadrelor didactice” este imperios necesară, iar pilotarea actuală reprezintă doar o ezitare a guvernaților de a decide mai repede pe subiecte și modele care funcționează cu succes în alte state europene. Un semnal pozitiv este dat, însă, și de ocuparea locurilor alocate acestui masterat.
În acest sens, modelul francez de pregătire a cadrelor didactice reprezintă un reper și o soluție viabilă. În Franţa durata formării este de doi ani, după obținerea licenţei. Institutele naționale superioare de predare și educație (INSPÉ) pregătesc studenți care vizează activități de predare, educație și formare, fiecare dintre ele este acreditat de Ministerul Educației Naționale, Învățământului Superior și Cercetării.
Aceste cursuri de formare includ diferite module didactice disciplinare: inițiere în domeniul cercetării, deschidere spre piața internațională a profesiei, o componentă digitală, instrumente și metode de predare inovatoare.
Într-un raport realizat de Comisia Europeană privind formarea cadrelor didactice „SITUAȚIA ȘI PERSPECTIVELE FORMĂRII CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ÎN EUROPA”, se recomandă următoarele aspecte:
- formarea cadrelor didactice trebuie tratată ca un proces continuu care implică formarea profesională inițială, sprijin al debutaților („Early Career Support”) și dezvoltarea profesională continuă pentru a răspunde provocărilor practicii didactice;
- reformele în domeniul formării cadrelor didactice trebuie să fie aliniate reformelor vizând organizarea școlară și condițiile de muncă;
- resursele financiare trebuie să fie suficiente pentru implementarea reformelor și pentru motivarea cadrelor didactice.
Plecând de la principiile și constatările anterioare, pentru dezvoltarea unui proiect de succes în acest domeniu este necesară o colaborare autentică între minister, universități, agenții de asigurarea calității (ARACIS şi ARACIP), pentru proiectarea programelor de masterat didactic astfel încât să fie respectate interesele tuturor părţilor vizate. La acestea se adaugă nevoia de colaborare între universitățile din cele 8 regiuni ale României, de schimburi de informații și analize de context, astfel încât masteratul didactic să devină atractiv și interesant, să se regăsească, în continuare, în universități cu tradiție și specific în acest domeniul de activitate, asigurând astfel calitatea studiilor parcurse. Se recomandă și o finanțare diferențiată a universităților care susțin astfel de programe cu un coeficient mai mare, pentru a exista motivația și susținerea necesară în implementarea acestor programe.
Dincolo de speranța fragilă în reușita proiectului, constatăm încă o dată faptul că legislația noastră din domeniul educației are nevoie de îmbunătățiri, de corelații cu modelele europene de succes, de revizuiri ale unor incoerențe, abrogări sau amânări de prevederi, mai ales din motive financiare sau din cauza unor imperfecțiuni organizatorice. Și totuși educația este un domeniu esențial al societății, considerată unanim un indicator al nivelului de cultură şi civilizație, după cum profesorii reprezintă o parte esențială a procesului educațional. Aceștia au nevoie de o consistentă pregătire științifică, de talent pedagogic, de competențe didactice, de experiență și mentorat, dar și de pasiunea pentru o profesie de vocație.
