Premium
Deputata PSD de Mureş Dumitriţa Gliga susţine că România are "cele mai slabe" măsuri din UE cu privire la protejarea fondului funciar şi tranzacţionarea de teren agricol către entităţi străine şi pe acest subiect i-a adresat o interpelare ministrului Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, anunță AGERPRES.
"În momentul de faţă, România are cele mai slabe măsuri din UE cu privire la protejarea fondului funciar şi a tranzacţionării de teren agricol către entităţi străine. State precum Franţa, Germania, Polonia şi Ungaria au implementat măsuri de înlăturare a speculatorilor imobiliari prin stabilirea unui preţ de referinţă a terenurilor agricole şi a unei obligaţii de menţinere a destinaţiei terenului achiziţionat şi de împiedicare a concentrării resurselor către marii investitori. De asemenea, guvernele acestor state acordă sprijin micilor fermieri pentru a asigura continuitatea producţiei şi sunt stabilite criterii foarte clare cu privire la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească achizitorul de teren agricol (reşedinţă, studii, ocupaţie, suprafaţă maximă). (...) Asistăm cu toţii la un interes crescând pentru terenul agricol din România, dar, în mod paradoxal, nu în favoarea agriculturii româneşti", afirmă Gliga în interpelare.
Potrivit acesteia, fermierii români care doresc să supravieţuiască trebuie să se dezvolte constant şi au nevoie de sprijin, de măsuri concrete, de subvenţii corecte, acordate la timp, nicidecum înjumătăţite, precum şi de alte multe facilităţi şi MADR trebuie să înţeleagă că terenul agricol nu este o marfă de schimb.
"Fondul funciar agricol, păşunile şi pământul nostru arabil, nu sunt mărfuri de schimb, ci reprezintă mijloacele de trai ale fermierilor români. Măsurile pe care le promovează Ministerul Agriculturii trebuie să fie generate prin utilizarea pârghiilor democratice, şi nu de bursa de valori (...) În România trăiesc trei sferturi din fermierii Uniunii Europene. Cu toate acestea, peste 70% din întreprinderile agricole îşi desfăşoară activitatea pe suprafeţe de sub 1 hectar iar alte 27%, pe suprafeţe între 1 şi 10 hectare. În mod paradoxal, nu există niciun alt stat cu un procent aşa de mare de teren agricol neutilizat şi cel mai trist, spre deosebire de practicile din domeniul finanţării întreprinderilor agricole în ţări precum Franţa şi Germania, fondurile UE de care beneficiază România se regăsesc într-un procent mult mai mic în plăţi directe şi subvenţii acordate fermierilor români şi într-un procent mult mai mare în investiţii, afectând considerabil profitabilitatea activităţii agricole, a veniturilor producătorilor autohtoni", consideră deputata.
În interpelare, Dumitriţa Gliga a arătat că deşi înţelege necesitatea de eficientizare şi competitivitate a sectorului agricol, nu reuşeşte să desluşească de ce nu se doreşte o exploatare reală a resurselor naturale de către fermierii români.
Având în vedere intenţia Guvernului de a elimina achiziţiile imobiliare din schema IMM Invest, deputata l-a întrebat pe ministrul Agriculturii ce schemă de finanţare are în plan pentru achiziţionarea de teren agricol sub forma garantării împrumuturilor, subvenţionarea dobânzii pentru împrumuturi sau fonduri nerambursabile.
De asemenea, ea a întrebat care este strategia propusă de Guvern privind achiziţionarea, vânzarea şi arendarea de terenuri agricole deţinute de stat, dar şi măsurile adoptate pentru protejarea fondului funciar agricol şi a intereselor micilor fermieri români.
"Referitor la proiectul de hotărâre de huvern privind aprobarea plafoanelor ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, speciile ovine şi caprine, pentru anul de cerere 2020, supus recent dezbaterii publice de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care sunt concluziile studiului de impact asupra producătorilor români şi ce măsuri compensatorii intenţionaţi să adoptaţi pentru a evita falimentul întreprinderilor agricole?", se mai arată în interpelare.
