Premium
Camera Deputaţilor este aşteptată, miercuri, să dea un vot final pe propunerea legislativă de modificare a legii Cash Back, lege care obligă în prezent comercianţii cu amănuntul care au o cifră de afaceri anuală de peste 10.000 euro să accepte şi plăţile cu cardul, alături de numerar. Doar că deputaţii din Comisia de Buget au decis în urmă cu o săptămână să crească acest prag la 50.000 de euro, la iniţiativa preşedintelui Comisiei, deputatul PSD, Marius Budăi.
Deputaţii au transformat această lege dintr-un demers menit să stimuleze plăţile electronice din România, prin carduri de debit sau credit, şi care deschidea practic mediul rural şi oraşele mici la plăţile electronice, într-o propunere care nu doar că nu ameliorează situaţia actuală, dar ne întoarce câtiva ani în trecut, spre o economie de piaţă bazată şi mai puternic pe numerar.
Citește și: Pierderi URIAŞE ale fraţilor Becali – afacerile s-au PRĂBUŞIT
Coincidenţă sau nu, raportul Global Findex publicat de Banca Mondială în 2018 arată imaginea deplorabilă în care se află România în materie de bancarizare şi promovare a plăţilor digitale. Situatia identificată de specialiştii Băncii Mondiale pe teren plasează România într-un top regional al ruşinii, prima în clasamentul ţărilor membre UE care nu iau măsuri de stimulare a bancarizării populaţiei şi a stimulării adoptării plăţilor electronice şi dezvoltării unui sistem economic şi fiscal digitalizat.
Raportat la restul lumii, raportul Băncii Mondiale arată că România este vecină în clasament cu ţări africane precum Rwanda, Gabon sau Uganda în clasamentul bancarizării, ţinând cont că 42% din populaţia adultă din ţara noastră este nebancarizată. Mai mult, lipsa măsurilor de digitalizare a economiei stimulează ca angajatorii să dea banii la plic, alimentând un cerc vicios care nu pare să se rupă în viitorul apropiat din perspectiva deciziilor politice care pot fi luate pentru eliminarea cash-ului din economie. La nivel mondial, raportul arată că 69% din populația globului are un cont bancar. Raportat la ce se întâmplă în plan european, românii cu un cont bancar (58%) sunt mult sub media celorlalte ţări UE, unde 95% din populaţia activă deţine un astfel de cont.
Citește și: La întrecere cu Simona Halep: Ce mașină de lux și-a cumpărat Cristina Neagu
Decizia aşteptată mâine este ca plenul Camerei să voteze raportul întocmit de Comisia de Buget, finanţe şi bănci care prevede, printre altele, creşterea pragului cifrei de afaceri a comercianţilor cu afaceri în comerţul cu amănuntul, cu ridicata sau din servicii precum hoteluri sau restaurante care urmează să fie obligaţi să accepte plăţile cu cardul la peste 50.000 euro pe an. Forma pe care deputaţii sunt chemaţi să dea un vot final este complet diferită de cea aprobată de colegii lor la Senat anul trecut, când actuala majoritate PSD-ALDE a fost de acord ca pragul de la care comercianţii din cele trei tipuri de activităţi să accepte plăţile cu cardul să fie menţinut la 10.000 euro, cum prevede legea aflată în vigoare, votată în 2016. Valoarea pragului de 10.000 de euro a fost susţinută şi de Guvernul Dăncilă, care a transmis deputaţilor un punct de vedere din care reiese că baza de sume rulate în economie care ar putea fi mai uşor fiscalizate ar creşte astfel de trei ori, la aproape 100 de miliarde de euro / an.
Citește și: Lovitură grea pentru Simona Halep: Ce s-a întâmplat cu una dintre afacerile sale
Românii deţin 16,6 milioane de carduri potrivit datelor BNR, iar 12,8 milioane dintre acestea sunt folosite în mod curent pentru plăţi în magazine şi retrageri de numerar de la bancomate. Legea în vigoare oferă posibilitatea deţinătorilor de carduri să plătească într-o reţea semnificativ mai extinsă de comercianţi care acceptă mijloacele de plată electronice, dar prin creşterea pragului la 50.000 euro, aproximativ 60.000 de comercianţi din ţara noastră nu vor mai fi obligaţi să accepte plăţile cu cardul, marea majoritate a acestora fiind localizaţi în mediul rural şi mic urban.
Citește și: Sorina Matei demontează acuzațiile judecătorului CCR, Petre Lăzăroiu: ‘Cu Cotroceniul la psiholog’ .
