Premium
Europarlamentarul român Laurențiu Rebega, cel care a participat la campania electorală a lui Donald Trump și a fost în sediul de campanie în noaptea victoriei, a făcut un adevărat desant în SUA în această perioadă.
Astfel, Rebega a vizitat The Heritage Foundation unde s-a întâlnit cu David Inserra, analist politic la celebru Homeland Security. De asemenea, Rebega a avut discuții cu Shawan Moran, vicepreședintele National Border Patrol Council, cu congressmanul Robert Pittinger, cu Kyle Zebley, directorul legislativ al Congressmanului Tom Prince, cu Suanne Edminston, consilier juridic al Congressmanului Steve King, cu Dan Stein, Președintele Federației Americane pentru Reforma Imigrației și a vizitat Departamentul de Justiție al SUA (vezi foto).
Într-un comunicat transmis ieri presei, Rebega, singurul politician român implicat în campania lui Donald Trump de la fața locului, a mărturisit că a ”a trăit experiența câtorva zile electorale fierbinți în Statele Unite” și că ”a avut privilegiul de a fi invitat la sediul de campanie al candidatului republican chiar în ziua votului”.
Iată și observațiile făcute la cald de europarlamentarul român care este și vicepreședintele Grupului Europa Națiunilor și Libertății din Parlamentul European:
”1. Victoria lui Donald Trump nu a fost deloc o surpriză în America! Dimpotrivă, tendința din ultimele două-trei săptămâni arăta clar o deplasare a indecișilor în favoarea candidatului republican. Pentru mine, adevărata surpriză a fost faptul că presa din România a publicat aproape exclusiv sondaje și opinii favorabile lui Hillary Clinton.
2. 'Surpriza' a fost doar pentru cei care nu cunosc America profundă. Am înțeles abia aici, în SUA, că mandatele lui Barack Obama și promisiunile lui Hillary Clinton au ignorat tocmai segmentul cel mai larg al electoratului american, omul mijlociu, a cărui viață s-a înrăutățit în ultimii ani. Mai mult, promisiunile politice ale doamnei Clinton au fost făcute în sprijinul multinaționalelor și bancherilor de pe Wall Street, adică în sprijinul bogaților ascunși la vârful complexului financiar-industrial. Americanii simpli au înțeles că îmbogățirea multinaționalelor nu are nicio legătură cu prosperitatea Americii.
3. Poate că votul americanilor a fost, în mare măsură, un vot negativ, împotriva elitelor, a multinaționalelor și a birocrației. Dar, pe de altă parte, a fost un vot pentru apropierea de interesele și înțelegerea cetățenilor și trebuie să înțelegem cu toții, și în Europa, și în România, că oamenii nu se hrănesc cu indici bursieri și nu sunt mobilizați de texte scrise de avocați chițibușari.
4. Am văzut, în fugă, câteva reacții din România, în urma votului american. Este fluturată, mai ales, o așa-numită amenințare a 'populismului'. Foarte mulți dintre comentatorii români consideră ca 'populism' iubirea de patrie, atașamentul față de valorile tradiționale și creștine, dorința de a avea o economie sănătoasă, bazată pe capitalul, munca și resursele naționale. Pentru acești comentatori, lideri și formatori de opinie, toate aceste lucruri sunt rele! Iată că America, țara democrației, oferă o lecție: aceste trăsături nu numai că nu sunt 'rele', ci ele reprezintă adevăratele valori ale unei societăți umaniste”.
