Persoanele care suferă de anumite tipuri de cancer par să trăiască mai mult după vaccinarea cu un ser ARNm anti-COVID, potrivit unei cercetări recente – o concluzie neașteptată, mai ales în contextul controverselor și al teoriilor conspirației care au înconjurat aceste vaccinuri la nivel global. Oamenii de știință au descoperit că vaccinurile pe bază de ARN mesager pot amplifica eficiența tratamentelor imunoterapice împotriva cancerului pulmonar și al melanomului, oferind pacienților o speranță nouă de supraviețuire.
Rezultatele indică faptul că un „vaccin împotriva cancerului” ar putea exista deja, chiar dacă nu a fost creat cu acest scop. Analiza fișelor medicale arată că pacienții cu forme agresive de cancer au avut o durată de viață mai mare dacă fuseseră vaccinați cu un ser ARNm anti-COVID, comparativ cu cei nevaccinați.
În acest articol vei afla cum vaccinurile ARNm pot stimula sistemul imunitar în lupta împotriva cancerului, cum au fost confirmate aceste efecte atât la animale, cât și la pacienți umani, ce tipuri de tratamente oncologice pot fi intensificate și de ce momentul vaccinării joacă un rol crucial. Totodată, vom analiza direcțiile viitoare ale cercetării și modul în care tehnologia ARNm ar putea deveni un partener neașteptat în tratamentul cancerului.
Crește rata de supraviețuire – confirmare în studii pe animale
Testele efectuate ulterior pe șoareci au demonstrat că efectul observat nu se datorează protecției împotriva COVID-19, ci stimulării generale a sistemului imunitar produsă de vaccinurile ARNm. Acestea transmit celulelor instrucțiuni genetice pentru a produce o proteină virală specifică, ceea ce antrenează sistemul imunitar să recunoască și să combată agentul patogen. Reacția declanșată pare să îmbunătățească eficiența terapiilor oncologice deja existente, precum inhibitorii punctelor de control imun.
„Vaccinul anti-COVID pe bază de ARNm acționează ca o sirenă de alarmă care stimulează sistemul imunitar în tot corpul – inclusiv în interiorul tumorii, unde pare să declanșeze un răspuns împotriva celulelor canceroase. Rezultatele observate la pacienți ne-au surprins”, explică Adam Grippin, oncolog la MD Anderson Cancer Center și coautor al studiului publicat în revista Nature.
Echipa lui Grippin speră ca un studiu clinic dedicat să confirme aceste concluzii, care scot la iveală potențialul neexplorat al vaccinurilor ARNm. Cercetarea vine însă într-un context dificil, după ce administrația SUA condusă de Donald Trump a redus cu aproximativ 500 de milioane de dolari finanțarea pentru dezvoltarea acestei tehnologii. Departamentul american al Sănătății (HHS) nu a oferit comentarii referitoare la această decizie.
Imunoterapia: o combinație cu efect revoluționar
Sistemul imunitar poate fi comparat cu o armată de soldați care patrulează organismul. Tumorile reușesc uneori să se ascundă în spatele unor „scuturi”, iar celulele imunitare nu le mai pot identifica. Inhibitorii punctelor de control imun funcționează ca niște comenzi care dezactivează aceste scuturi și redau capacitatea armatei de a ataca tumorile.
Deși aceste terapii au schimbat radical tratamentele oncologice, în peste jumătate dintre cazuri răspunsul organismului rămâne insuficient, iar cancerul continuă să se dezvolte.
Pentru a depăși această limitare, cercetătorii lucrează la „vaccinuri personalizate împotriva cancerului” – hărți imunologice adaptate fiecărui pacient, care îi învață pe „soldați” să recunoască mutațiile specifice tumorilor proprii.
Rezultatele preliminare sunt încurajatoare, însă tratamentele se află încă în stadiu experimental și vor fi, cel mai probabil, costisitoare și greu accesibile. Cu toate acestea, ele deschid o nouă eră în tratamentele oncologice.
Semnalul de alarmă care reactivează imunitatea
Pornind de la ipoteza că unele tumori „adorm” sistemul imunitar, echipa condusă de Adam Grippin s-a întrebat dacă vaccinurile ARNm anti-COVID ar putea „trezi” celulele de apărare și le-ar putea face mai eficiente în atacul asupra cancerului.
Testele efectuate pe animale au arătat rezultate pozitive, iar analiza ulterioară a peste 1.000 de dosare medicale ale pacienților cu cancer pulmonar și melanom a confirmat observațiile:
În cazurile de cancer pulmonar, pacienții vaccinați ARNm au trăit aproape dublu față de cei nevaccinați – 37 de luni comparativ cu 21.
În cazul melanomului metastatic, pacienții nevaccinați au avut o supraviețuire medie de 27 de luni, în timp ce la cei vaccinați durata de viață a fost atât de mare încât media nu a putut fi calculată până la finalul studiului.
Surprinzător, cel mai mare beneficiu a fost observat la pacienții ale căror tumori răspundeau slab la imunoterapie.
„Este cu adevărat impresionant. Nu m-aș fi așteptat ca efectul să fie atât de puternic, iar datele sunt foarte convingătoare”, afirmă Benoit Van den Eynde, imunolog specializat în tumori la Universitatea Oxford.
Momentul vaccinării, un factor esențial
Studiul arată că eficiența vaccinului depinde puternic de momentul administrării. Pacienții vaccinați în primele 100 de zile de la începerea tratamentului oncologic au avut cele mai mari beneficii, comparativ cu cei vaccinați ulterior.
Conform lui Grippin, analizele suplimentare – aflate încă în curs de publicare – sugerează că vaccinarea efectuată la maximum 30 de zile înainte sau după începerea tratamentului ar putea amplifica semnificativ răspunsul imun și, implicit, eficiența terapiei împotriva tumorilor.
Cum ajută vaccinul ARNm sistemul imunitar să lupte cu cancerul
Explicația biologică pare să țină de modul intens în care vaccinurile ARNm activează sistemul imunitar. Spre deosebire de alte tipuri de vaccinuri, acestea generează un răspuns imun larg și puternic, care nu se limitează la SARS-CoV-2, ci stimulează întreaga rețea de apărare a organismului.
Această activare pregătește corpul pentru tratamentele imunoterapice, în special pentru inhibitorii punctelor de control imun, care acționează mai eficient atunci când sistemul imunitar este deja „alertat”.
Practic, vaccinul ARNm funcționează ca un declanșator ce reactivează mecanismele naturale de protecție, permițând celulelor canceroase să fie identificate și eliminate mai rapid.
Grippin și colaboratorii săi cred că acest fenomen explică de ce pacienții vaccinați răspund mai bine la tratamente și trăiesc mai mult. Totuși, ei subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare și studii clinice extinse pentru a confirma momentul optim al vaccinării. Dacă ipoteza se validează, descoperirea ar putea transforma fundamental abordarea imunoterapiei.
O nouă frontieră în tratamentele oncologice
Aceste rezultate deschid o direcție complet nouă pentru cercetarea cancerului și utilizarea tehnologiei ARNm. Dacă studiile viitoare confirmă observațiile, vaccinurile ARNm – concepute inițial pentru combaterea COVID-19 – ar putea deveni un instrument esențial în tratarea cancerului.
„Este fascinant să vedem că un vaccin creat pentru o boală virală ar putea avea un efect atât de puternic în oncologie. Aceasta ne arată cât de mult mai avem de învățat despre modul în care putem folosi sistemul imunitar pentru a combate cancerul”, spune Grippin.
În viitor, pacienții oncologici ar putea primi vaccinuri ARNm ca parte a terapiei standard, pentru a potența efectele imunoterapiei. Astfel de combinații ar putea îmbunătăți semnificativ rata de supraviețuire, în special în cazurile de tumori rezistente.
Cercetătorii avertizează însă că este prea devreme pentru concluzii definitive. Rezultatele trebuie validate prin studii clinice de lungă durată, desfășurate pe grupuri variate de pacienți. Numai așa se va putea confirma dacă vaccinurile ARNm pot deveni o componentă stabilă a tratamentului anticancer.
Deocamdată, descoperirile oferă un motiv real de optimism: tehnologia ARNm, care a schimbat cursul pandemiei, ar putea într-o zi să schimbe și soarta luptei împotriva cancerului.
Comentează