Deşi s-a redus decalajul dintre est şi vest, est-germanii încă se simt cetăţeni de categoria a 2-a

Landurile germane care au făcut parte din Republica Democrată Germană au înregistrat progrese semnificative în reducerea decalajului faţă de restul ţării, dar mulţi dintre cei care trăiesc în est sunt sătui de schimbare, consemnează miercuri dpa şi Reuters, citând raportul anual privind "starea unităţii germane".

"Situaţia din est este mult mai bună decât reputaţia estului", a asigurat la prezentarea documentului Christian Hirte, comisar guvernamental pentru fostele landuri est-germane, ajungând la concluzia că "evoluţia de după reunificare este extrem de pozitivă".

După reunificare salariile şi pensiile au crescut mai rapid în est decât în vest, veniturile disponibile fiind comparabile în momentul de faţă, iar costul vieţii mai scăzut în landurile fostei RDG.

Astfel, puterea economică a Germaniei de est ajunsese în 2018 la nivelul a 75% din cea vest-germană, de la 43% în 1990, în timp ce gradul de ocupare a forţei de muncă este foarte ridicat în est, iar salariile estice sunt 84% din cele din vest.

"Per ansamblu, (fosta RDG) este extrem de atrăgătoare, nu doar pentru afaceri, ci şi pentru oameni. Din 2017, numărul celor care se mută din vest în est este mai mare decât cel care se mută din est în vest", a notat oficialul german.

Totuşi, procesul de convergenţă încă nu s-a încheiat şi circa 2 milioane de oameni, mai ales tineri şi femei, au plecat în ultimele trei decenii din est, în timp ce numărul companiilor de nivel global instalate aici este unul limitat.

În acest context, deşi "situaţia economică şi socială din est este mult mai bună decât ne-am fi putut aştepta şi am fi putut anticipa acum 30 de ani", mulţi dintre cetăţenii landurilor din est sunt "sătui de schimbare" şi continuă să se considere cetăţeni de categoria a doua, a menţionat Hirte.

Raportul anual citează un recent sondaj potrivit căruia 57% dintre est-germani se simt cetăţeni de categoria a doua şi doar 38% dintre cei chestionaţi din est - inclusiv 20% dintre cei sub 40 de ani - au apreciat că reunificarea a fost un succes.

Această nemulţumire se exprimă în rezultatele electorale din est şi din vest din ultimii ani, care arată diferenţe semnificative. Alegătorii din est par să abandoneze partidele tradiţionale - conservatorii cancelarei Angela Merkel şi Partidul Social-Democrat -, orientându-se către Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) şi Partidul de Stânga (Die Linke, radical).

AfD a ieşit pe locul al doilea în recentele alegeri din landurile estice Saxonia şi Brandenburg, cu 27%, respectiv 23% din voturi, iar în Thuringia sondajele arată că AfD ar urma să se claseze din nou pe poziţia a doua la alegerile din octombrie, cu 25% din voturi, imediat sub Die Linke. Pe plan naţional, AfD, care a acumulat capital electoral pe baza resentimentelor alegătorilor faţă de politica de "uşi deschise" pentru migranţi a Angelei Merkel, este cotată cu circa 14%.

Pe de altă parte, izbucnirile de violenţă, cum au fost protestele extremei drepte de anul trecut de la Chemnitz, în fosta RDG - cele mai brutale din ultimele decenii din Germania - au proiectat imaginea unui est dezamăgit şi radicalizat, iar Hirte a admis miercuri că mai este de lucru în privinţa combaterii atitudinilor xenofobe, notează Reuters