Premium
La un moment dat fostul președinte al Rezervei federale a Statelor Unite Alan Greenspan a spus despre aur că este cel mai important mijloc de plată, care va fi acceptat oricând, de oricine, în orice condiții, în timp ce alte monede sau mijloace de plată nu, conform Mediafax.
Citește și: Administrația Prezidențială a anunțat întrebările la care vor răspunde românii la Referendumul pe Justiție
Greenspan a rezumat cel mai bine importanța activului aur, ca garanție, ca valoare, ca importanță. După ce Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care prevede ca BNR să repatrieze 91,5% din aurul depozitat în străinătate, România se alătură clubului statelor care au optat pentru repatrierea rezervelor de aur, într-o măsură mai mare sau mai mică. Începând cu 2014, o serie de națiuni europene au început să aducă acasă aurul depozitat în străinătate. Olanda și-a redus cantitatea de aur deținută la Rezerva Federală din New Yorg de la 51% la 31%, peste 122 de tone de metal prețios întorcându-se la Amsterdam. Germania a decis ca jumătate din rezervele sale să se întoarcă la Frankfurt, și și-a anunțat intenția de a repatria 300 de tone de aur din SUA și 374 de tone din Franța, până în 2020. Guvernatorul băncii centrale belgiene Luc Coene a confirmat că studiază posibilitatea repatrierii aurului – 227 de tone păstrate la Bank of England, Bank of Canada și Bank for International Settlements.
În Elveția s-a declanșat chiar o mișcare cetățenească – Salvați Aurul Elvețian – care a cerut băncii centrale să păstreze cel puțin 20% din active în aur, să interzică vânzarea metalului prețios și să repatrieze rezervele, în condițiile în care 20% din cele 1.040 tone de metal erau păstrate la Banca Angliei și o treime din cantitate în Canada. Un referendum a respins ideea, în 2014.
Alte state care au decis repatrierea aurului sunt Austria, India, Mexic, Bangladesh, Venezuela și Ungaria.
BNR va trebui să repatrieze cam 4.500 de lingouri de aur, reprezentând cam 56 de tone, pentru a respecta legea Dragnea – Nicolae. Din experiența repatrierii aurului german, transporturile nu vor putea depăși 3 până la 5 tone, cantitatea maximă pe care companiile de asigurări o acceptă, ceea ce înseamnă că vor fi necesare 11 până la 19 transporturi. În 2011, Venezuela lui Hugo Chavez a plătit 9 milioane de dolari pentru transportul a 160 de tone de aur de la New York la Caracas.
De-a lungul ultimilor ani, pe plan internațional, evoluția unciei de aur trasează un grafic clar în urcare: în ultimii 16 ani aurul înregistrează o uluitoare creștere de peste 274%. În aceeste condiții renumele de activ de refugiu al aurului, pentru investitori, este, din nou, confirmat. Iar aurul stă bine chiar în comparație cu alte categorii de investiții, cum ar fi arta, vinurile, mașinle sau timbrele. Astfel, conform celui mai recent The Wealth Raport al firmei de consultanță Knight Frank, aurul, sub forma de monezi sau bijuterii, intra în top 3 investiții, cu creșteri cuprinse între 139 – 182% în ultimul deceniu, depășit doar de automobile (334%) și vinuri (192%). Dacă privim acest clasament și prin prisma nevoilor speciale de depozitare de care au nevoie vinurile și automobilele, dar și a perisablității gusturilor și tendințelor, aurul poate fi socotit principalul activ pentru investiții.
Nici statele nu au nesocotit potențialul de investiție al aurului: în toamna anului trecut apărea surprinzătoarea știe că Ungaria și-a mărit de zece ori rezerva de aur, de la 3,1 tone la 31,5 tone. Și Polonia a înregistrat cea mai mare cantitate cumpărată de un stat membru al Uniunii Europene în ultimii 20 de ani, sporindu-și rezervele la cel mai înalt nivel de după anii 80.
Și Rusia a cumpărat aur, la îndemnul lui Vladimir Putin: din cele 148 de tone de aur cumpărate de statele lumii în trimestrul III din 2018, 92 de tone au fost achiziţiile Rusiei, aceasta fiind cea mai mare achiziție netă trimestrială din ultimii 25 de ani.
Pentru întreg anul 2019, analiștii mizează pe o creștere a cererii de aur pe plan internațional, pe fondul evoluțiilor nu tocmai favorabile ale piețelor bursiere, al temerilor legate de apariția unei noi perioade de recesiune globală, a acumulării de tensiuni comerciale, politice și economice.
Iar așteptările analiștilor sunt confirmate chiar de băncile centrale, care au cumpărat, în februarie 2019, 51 de tone de aur, cea mai mare creștere lunară din octombrie 2018, când achizițiile au fost de 105 tone. Vânzările au fost de doar 0,2 tone în februarie. Din nou, Rusia conduce achizițiile din primele două luni ale anului, cu peste 30 de tone, urmată de China, cu 10 tone.
Parlamentul a decis repatrierea aurului, iar legea va trebui respectată. În același spirit, ar fi firesc ca liderii acestei țări, parlamentari, guvernanți sau oficiali ai instituțiilor statului, să nu uite că au o datorie majoră față de cetățeni, și anume repatrierea întregii rezerve de aur a statului român, adică și a tezaurului aflat în prezent la Moscova.
