Premium
Israelul a anunţat miercuri cele mai mari pierderi suferite în luptă în decurs de peste o lună, după o ambuscadă în care au căzut militarii săi, inclusiv un colonel, în ruinele oraşului Gaza. În acelaşi timp, Israelul se confruntă cu o izolare diplomatică tot mai mare, în timp ce numărul morţilor civili a crescut şi catastrofa umanitară palestiniană s-a agravat, relatează Reuters.
Israelul a raportat că zece dintre soldaţii săi au fost ucişi în ultimele 24 de ore, inclusiv un colonel care comanda o bază de avanpost şi un locotenent-colonel care comanda un regiment. Este cea mai gravă pierdere într-o zi, de la bilanţul de 15 morţi înregiatrat la 31 octombrie.
Cele mai multe dintre decese au avut loc în cartierul Shejaiya din oraşul Gaza, în nord, unde trupele au căzut într-o ambuscadă încercând să salveze un alt grup de soldaţi care atacase luptători într-o clădire, a precizat armata.
Hamas a declarat că incidentul a arătat că forţele israeliene nu vor putea niciodată să supună Gaza: "Cu cât staţi mai mult timp acolo, cu atât mai mare va fi nota de plată, cu morţi şi pierderi, iar voi veţi ieşi de acolo purtând povara dezamăgirii şi a pierderilor, cu voia lui Dumnezeu", a transmis Hamas israelienilor.
Lupte intense au avut loc simultan în nordul şi sudul Fâşiei Gaza, la o zi după ce ONU a cerut o încetare imediată a focului din motive umanitare. Preşedintele american Joe Biden a avertizat că bombardamentele "fără discriminare" asupra civililor costă Israelul sprijinul internaţional.
Avioanele de război au bombardat din nou întreaga Fâşie Gaza, iar oficialii umanitari au declarat că sosirea vremii ploioase de iarnă a înrăutăţit condiţiile pentru sute de mii de familii care dorm în corturi improvizate. Marea majoritate a celor 2,3 milioane de locuitori din Gaza au rămas deja fără adăpost.
Israelul şi-a lansat campania de anihilare a grupării militante Hamas, care controlează Gaza, după ce luptătorii palestinieni au luat cu asalt gardul de la graniţă, la 7 octombrie, ucigând 1.200 de israelieni, majoritatea civili, şi luând 240 de ostatici. Iniţial, răspunsul Israelului s-a bucurat de simpatie la nivel internaţional. De atunci, forţele israeliene au asediat enclava şi au distrus o mare parte din ea, iar autorităţile sanitare palestiniene au confirmat că peste 18.000 de persoane au fost ucise, deşi se tem că multe alte mii au rămas prinse în dărâmături sau dincolo de raza de acţiune a ambulanţelor.
LUPTE EXTINSE ÎN TOATĂ FÂŞIA GAZA
De la destrămarea unui armistiţiu de o săptămână, la începutul lunii decembrie, forţele israeliene şi-au extins campania terestră din nordul Fâşiei Gaza către sud, luând cu asalt principalul oraş de aici, Khan Younis.
Între timp, luptele nu au făcut decât să se intensifice printre dărâmăturile din nord, unde Israelul afirmase anterior că obiectivele sale militare au fost în mare parte îndeplinite.
În nord, lupte grele au avut loc, de asemenea, în districtul Jabaliya, unde oficialii din domeniul sănătăţii din Gaza spun că forţele israeliene au asediat şi au luat cu asalt un spital şi au reţinut şi au tratat abuziv personalul medical.
În sud, forţele israeliene care au luat cu asalt Khan Younis au avansat în ultimele zile până în centrul oraşului. Locuitorii au declarat că acolo au avut loc lupte grele, dar nu au mai existat încercări de a avansa în ultimele 24 de ore. "Tancurile israeliene nu s-au îndepărtat mai mult de centrul oraşului. Se confruntă cu o rezistenţă acerbă şi auzim schimburi de focuri, dar şi explozii", a declarat pentru Reuters Abu Abdallah, un tată a cinci copii care locuieşte la 2 km distanţă.
Israelienii au adus buldozere şi distrugeau drumul din apropierea casei din Khan Younis a liderului Hamas din Gaza, Yahya Al-Sinwar, a declarat Abu Abdallah.
CATASTROFĂ UMANITARĂ
Spitalele din nordul ţării au încetat în mare parte să mai funcţioneze cu totul. În sud, acestea au fost invadate de morţi şi răniţi, aduşi cu zecile pe parcursul zilei şi al nopţii.
"Medicii, inclusiv eu însumi, calcă pe cadavrele copiilor pentru a trata copii care vor muri", a declarat pentru Reuters doctorul Chris Hook, un medic britanic care lucrează cu organizaţia medicală caritabilă MSF la spitalul Nasser din Khan Younis.
Agenţiile internaţionale spun că ajutoarele limitate care ajung în Gaza sunt distribuite doar în anumite zone din Rafah, în apropiere de graniţa cu Egiptul. Chiar şi acolo, situaţia a devenit mult mai extremă în această săptămână.
Israelul spune că a încurajat creşterea volumelor ajutoarelor către Gaza trimise pe la graniţa cu Egiptul şi anunţă pauze zilnice de patru ore în operaţiunile de lângă Rafah pentru a ajuta civilii să ajungă la provizii. ONU spune însă că inspecţiile greoaie şi insecuritatea au încetinit ajutoarele.
IZOLARE DIPLOMATICĂ
Votul de marţi al Adunării Generale a ONU, care a cerut încetarea focului, nu are forţă juridică, dar a fost cel mai puternic semn de până acum al erodării sprijinului internaţional pentru acţiunile Israelului. Trei sferturi din cele 193 de state membre au votat în favoarea rezoluţiei şi doar opt ţări s-au alăturat Statelor Unite şi Israelului, votând împotrivă.
Înaintea votului, Biden a declarat că Israelul are în continuare sprijinul "majorităţii lumii" pentru lupta sa împotriva Hamas. "Dar încep să piardă acest sprijin din cauza bombardamentelor fără discernământ care au loc", a adăugat el la un eveniment organizat de donatori pentru campania sa electorală. În cel mai public semn de divizare dintre liderii americani şi israelieni de până acum, Biden a declarat că premierul Benjamin Netanyahu trebuie să îşi schimbe guvernul de linie dură şi că, în cele din urmă, Israelul "nu poate spune nu" unui stat palestinian independent, la care se opun membrii de extremă-dreapta din cabinetul israelian.
