Lovitură fără precedent în sistemul judiciar românesc: un deținut a reușit să înfrângă Ministerul Public și Ministerul Justiției într-un proces care poate schimba regulile din toate penitenciarele din țară. Curtea de Apel Cluj a decis anularea sintagmei „criteriul conduitei” din regulamentul prin care statul condiționa accesul persoanelor încarcerate la studii universitare. Hotărârea, devenită general obligatorie de astăzi, lovește direct în legislația internă a Administrației Naționale a Penitenciarelor și deschide calea pentru zeci de acțiuni similare.
Un deținut din România a reușit să schimbe, printr-o acțiune individuală în instanță, o regulă aplicată de toate penitenciarele din țară. Prin Sentința civilă nr. 79/2024 (dosar nr. 1139/33/2023), pronunțată în 21 februarie 2024, Curtea de Apel Cluj a anulat parțial art. 86 alin. (2) din Ordinul ministrului justiției nr. 1322/C/2017 -actul care stabilea modul în care persoanele private de libertate pot urma studii universitare în timpul detenției.
Instanța a dispus eliminarea expresiei „de conduita deținutului” din lista criteriilor pe baza cărora administrațiile penitenciare aprobă înscrierea sau continuarea studiilor universitare ale persoanelor private de libertate. Decizia reprezintă un punct major pe dreptul la educație în penitenciare.
Povestea din spatele dosarului
Reclamantul, aflat în detenție din februarie 2016 și condamnat la 19 ani și o lună de închisoare pentru evaziune fiscală și înșelăciune, a fost evaluat la începutul executării pedepsei de specialiștii Administrației Naționale a Penitenciarelor. Conform planului individualizat de educație și intervenție psihologică, i s-a recomandat să urmeze studii universitare ca formă de reintegrare.
În 2017, deținutul s-a înscris și a fost admis la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca, la specializarea psihologie – învățământ la distanță. A promovat primul an universitar, dar în anul al doilea a întâmpinat o problemă neașteptată: pentru a promova materia de „practică de specialitate”, avea nevoie de 30 de ore de activitate supravegheată – imposibil de realizat fără sprijinul administrației penitenciarului.
Penitenciarul unde era încarcerat a tergiversat organizarea practicii, deși judecătorul de supraveghere a privării de libertate a dispus explicit ca administrația să-i asigure această posibilitate. Deținutul a cerut reluarea studiilor în 2023, dar conducerea penitenciarului a respins cererea, invocând că „nu are o conduită corespunzătoare”, conform articolului 86 alin. (2) din ordinul ministrului justiției.
Acea frază — aparent banală, dar aplicată în sute de cazuri din sistemul penitenciar — i-a blocat dreptul de a se reînscrie. În lipsa altor căi administrative, a dat în judecată Ministerul Justiției, cerând anularea sintagmei „aprobarea este condiționată de conduita deținutului”.
Argumentul reclamantului
În fața instanței, deținutul a susținut că această formulare adaugă o condiție nouă, neprevăzută de lege, și discriminează între deținuți. „Dreptul la educație este un drept, nu o recompensă. Dacă statul îți interzice studiile pentru că ai avut o conduită considerată 'necorespunzătoare', nu doar tu ești afectat, ci și societatea, care pierde o șansă de reintegrare”, a arătat reclamantul, în pledoaria sa transmisă prin videoconferință din penitenciarul unde se află încarcerat.
El a invocat articolele 1 alin. (5) și 16 alin. (1) din Constituție (principiul legalității și egalității în fața legii), dar și art. 56 alin. (1) și art. 79 din Legea 254/2013, care stabilesc că drepturile persoanelor condamnate pot fi restrânse numai prin lege, nu prin ordine sau regulamente. A cerut Curții să oblige Ministerul Justiției să elimine criteriul „conduitei” din regulament.
Poziția Ministerului Justiției
Ministerul Justiției, prin întâmpinarea depusă la dosar, a cerut respingerea acțiunii, argumentând că „este firesc ca comportamentul deținutului să fie luat în considerare atunci când se analizează posibilitatea de a urma studii universitare”, întrucât acesta reflectă „riscul pentru ordinea și siguranța locului de deținere”.
Instituția a invocat inclusiv exemple concrete: în trecut, deținutul ar fi „folosit timpul alocat participării online la cursuri în alte scopuri” și „a abandonat mai multe programe universitare”. Ministerul a susținut că textul atacat este „clar, previzibil și proporțional”, fiind un criteriu de apreciere și nu o interdicție.
Decizia instanței
Curtea de Apel Cluj a dat dreptate reclamantului. În motivare, instanța a explicat că:
„Conduita deținutului” nu este prevăzută printre criteriile de acces la educație din Legea 254/2013 (care reglementează executarea pedepselor).
Ordinul ministrului justiției, fiind un act administrativ subsecvent, nu poate adăuga condiții noi la lege.
Dreptul la învățătură, garantat de art. 32 din Constituție, poate fi restrâns numai prin lege, conform art. 53 din Constituție.
Judecătorii au invocat și art. 4 din Legea 24/2000 privind tehnica legislativă, potrivit căruia actele normative subordonate trebuie să se emită „în limitele și potrivit normelor care le ordonă”.
„Aprobarea este condiționată de conduita deținutului”, prevedea articolul din ordin.
Curtea a decis: „Sintagma este nelegală și trebuie înlăturată.”
Judecătorii au stabilit că ordonanța și legea de bază (Legea 254/2013) nu menționează „conduita” printre condițiile pentru exercitarea dreptului la învățământ. Legea face referire doar la posibilitățile penitenciarului, nevoile prioritare de intervenție, starea de sănătate, regimul de executare și măsurile de siguranță.
Prin urmare, Curtea de Apel a concluzionat că Ministerul Justiției a depășit limitele legii și a restrâns nelegal un drept fundamental. „Dreptul la învățătură poate fi restrâns doar prin lege, nu printr-un act administrativ. Introducerea conduitei ca filtru de acces echivalează cu o îngrădire neconstituțională”, se arată în motivarea Curții de Apel.
Sentința obligă așadar Ministerul să modifice regulamentul, iar hotărârea, rămasă definitivă, a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 990/28.X.2025, producând așadar efecte din acest moment.
Comentează