Premium
Agenția Moody's retrogradat ratingul României de la stabil la negativ și a evaluat Guvernul României pe lungă durată la BAA3 și ratinguri negarantate. S-au acordat calificativele Baa3 ale programului MTN nesigur (P), precum și ratingurile de Prim-3 (P-3) ale emitentului în monedă străină și internă.
Decizia Moody's vine după ce și agenţia de evaluare financiară Fitch a revizuit perspectiva de rating a României, de la stabilă la negativă, pe fondul influenţelor răspândirii virusului COVID - 19 asupra finanţelor publice în perioada următoare, informează Ministerul Finanţelor Publice (MFP). De asemenea, Fitch a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală.
Cei doi factori cheie pentru schimbarea perspectivei Moody's în negativ sunt:
1. O deteriorare structurală a finanțelor publice, agravată de o creștere a datoriilor pe termen lung care se referă la reforma pensiilor din 2019;
2. O agravare a poziției externe a României, cu o creștere a datoriei în valută pe termen scurt, care sporește susceptibilitatea țării la riscul de evenimente.
Afirmarea ratingurilor BAA3 ale României echilibrează potențialul puternic de creștere pe termen mediu al țării și valori economice mai puternice decât mediul suveranilor cu rating BAA3 împotriva tendinței de deteriorare a finanțelor publice și a agravării poziției externe a României. Afirmarea ratingurilor AA3 din România ia în considerare, de asemenea, instituțiile moderate și puterea de guvernare.
Plafoanele pe termen lung ale României pentru obligațiunile în valută locală și străină și pentru depozitele bancare în monedă locală rămân neschimbate la A3. Plafonul său pe termen lung pentru țara depozitelor bancare în valută rămâne neschimbat la BAA3. Plafoanele sale pe termen scurt pentru obligațiunile în valută și depozitele bancare în valută rămân neschimbate la Prime-2 (P-2) și, respectiv, la Prime-3 (P-3).
Citește și: Medicul Monica Pop sare în apărarea lui Adrian Streinu-Cercel: ‘Manevră politică!’
Primul motor al acțiunii este tendința continuă a unei deteriorări structurale a finanțelor publice din România, care este însoțită de o creștere a datoriilor pe termen lung care se referă la reforma pensiilor din 2019. În plus, recesiunea economică din acest an în contextul epidemiei de coronavirus depinde de perspectivele fiscale ale României, întrucât Moody prevede că PIB-ul României se va contracta cu 5,0% în 2020. Moody's se așteaptă ca deficitul fiscal al administrației publice a României să atingă 7,7% din PIB în 2020, urmat de un deficit de 6,2% din PIB în 2021. Răspunsul guvernului la consecințele economice ale crizei coronavirusului este vizat să sprijine gospodăriile și corporațiile. În special, schema șomajului tehnic oferă lucrătorilor până la 75% din salariul mediu brut.
Prognoza Moody's include impactul fiscal al reformei de pensii care a fost adoptat în iunie 2019. Pe termen scurt, creșterea cu 40% a punctului de pensie programat pentru 1 septembrie 2020 va duce, dacă va fi implementat, să crească cheltuielile curente, cu întregul efect asupra conturilor publice care are loc în 2021. Pe termen mediu, se estimează că cheltuielile publice de pensii vor ajunge la 11,6% din PIB până în 2030 absența unei modificări de politică, aproape dublă comparativ cu proiecțiile anterioare ale autorităților naționale, care prevedeau 6,6% din PIB în 2030. Pe lângă efectele cumulate ale creșterilor ad-hoc, o formulă de indexare mai generoasă și perioade mai scurte de contribuție - dacă nu se inversează - vor determina cheltuielile publice de pensii în următorul deceniu.
Reforma pensiilor crește presiunile bugetare rezultate din impactul negativ combinat al unei populații îmbătrânite și a ieșirilor nete de migrație, ceea ce duce la o scădere absolută a numărului de locuitori. Conform proiecțiilor Raportului de îmbătrânire 2018 al Comisiei Europene, populația României în vârstă de 65 de ani sau mai mare va reprezenta 34,7% în raport cu populația de 15-64 de ani în 2030, în creștere bruscă de la 26,3% în 2016. În aceeași perioadă, populația se va micșora de la 19,7 milioane la 18 milioane.
Ca urmare a deteriorării soldului fiscal și a recesiunii economice, Moody's se așteaptă ca rata datoriei / PIB a României să crească la 43,7% până la sfârșitul acestui an de la 35,2% din PIB în 2019. Privind în viitor, Moody prognozează deficitul României să se reducă treptat la 6,2% din PIB în 2021 și 4,4% din PIB în 2022. În acest scenariu, datoria publică ar atinge 46,8% din PIB în 2021 și 47,8% din PIB în 2022.
Citește și: Medicul Monica Pop sare în apărarea lui Adrian Streinu-Cercel: ‘Manevră politică!’
Chiar înainte de impactul încetinirii economice, deficitul public al României a fost într-o tendință adversă, trecând de la 0,6% din PIB în 2015 la 4,3% din PIB în 2019. Deficitul este de natură structurală. Creșterea cheltuielilor publice a rezultat din creșterea puternică a facturii salariilor din sectorul public, determinată de angajări nete și creșteri salariale substanțiale. Scăderea veniturilor a urmat reduceri semnificative ale impozitului pe venit personal (reducerea ratei de la 16% la 10%, cu un impact de 13,5 miliarde de lei în 2018 sau 1,4% din PIB în 2018) și a taxei pe valoarea adăugată (reducere în două etape a cota standard de TVA, de la 24% în 2015 la 20% în 2016 și 19% în 2017, cu un impact estimat de 11,0 miliarde RON).
Al doilea motor al acțiunii este înrăutățirea poziției externe a României, cu o creștere a datoriei în valută pe termen scurt care sporește susceptibilitatea țării la riscul de evenimente. Datoria externă importantă a României (47,5% din PIB la sfârșitul anului 2019) a trecut treptat către o pondere mai mare a datoriilor pe termen scurt pe fondul creșterii împrumuturilor de la companii nefinanciare și companii care iau depozite, cu excepția băncii centrale. La sfârșitul anului 2019, ponderea datoriilor externe totale a fost de 30,4% la 26,1% la sfârșitul anului 2016. Drept urmare, indicatorul de vulnerabilitate externă (EVI) a crescut din 2014 și este de așteptat să ajungă 164% în 2020.
Expunerea României în restul lumii este semnificativă, nerezidenții deținând 46,3% din datoria publică totală a țării, iar ponderea datoriei denominate în valută străină a fost de 48,7% în 2019. O depreciere a leului ar duce la o deteriorarea suplimentară a finanțelor publice ale României. Cu toate acestea, Moody's notează că strategia de gestionare a datoriei trezoreriei române pentru dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat este o atenuare a susceptibilității României la riscul de vulnerabilitate externă. Strategia a susținut o creștere treptată a ponderii titlurilor de creanță ale administrației publice în monedă locală în ultimii cinci ani, ajungând la 51,3% în 2019 față de 46,2% în 2015.
Citește și: Medicul Monica Pop sare în apărarea lui Adrian Streinu-Cercel: ‘Manevră politică!’
Creșterea datoriei externe pe termen scurt și agravarea EVI au fost însoțite de o tendință adversă în ceea ce privește deficitul de cont curent al României. De la o poziție aproape echilibrată în 2014, deficitul de cont curent a crescut semnificativ la 4,6% din PIB în 2019. Un sold al bunurilor în deteriorare a determinat contul curent general, întrucât creșterea intensivă a importurilor a depășit performanțele solide ale exporturilor. Importurile de bunuri de consum au crescut mai repede decât alte importuri, pe fondul unei politici fiscale expansive și pro-ciclice, care a dus la o situație cu deficit dublu.
Ritmul de creștere a deficitului de cont curent a fost însoțit de o scădere a acoperirii sale de investiții străine directe (ISD). În timp ce acoperirea deficitului de cont curent prin fluxuri generatoare de datorii (ISD, capitaluri proprii, soldul contului de capital) a fost cu mult peste 100% între 2013 și 2016, raportul a scăzut la 111% în 2017, urmat de 84% în 2018 și 79% în 2019. Privind în viitor, ISD este probabil să rămână subțire în termenul apropiat din cauza recesiunii economice și a contracției generale a fluxurilor internaționale. Deși reducerea anticipată a deficitului de cont curent din cauza cererii reprimate va reduce nevoile de finanțare, Moody se așteaptă ca fluxurile generatoare de ne-datorii să rămână insuficiente pentru a acoperi pe deplin deficitul.
Afirmarea ratingului Baa3 al României echilibrează potențialul puternic de creștere al țării cu o tendință de deteriorare a finanțelor publice, precum și agravarea poziției externe a României. Evaluarea este susținută de așteptarea noastră că potențialul de creștere post-coronavirus al României va rămâne susținut de un sector privat dinamic și de angajamentul companiilor străine care operează în România. Afirmarea ratingului BAA3 al României reflectă, de asemenea, instituțiile moderate și puterea de guvernare.
Citește și: Medicul Monica Pop sare în apărarea lui Adrian Streinu-Cercel: ‘Manevră politică!’
În comparație cu colegii suverani cu rating BAA3, economia României este cu atât mai mare (241,6 miliarde USD față de o medie de 210,2 miliarde USD în 2018), cu cât și o creștere mai rapidă decât mediana BAA3 (3,6% față de 1,5% în medie între 2014 și 2023). În ceea ce privește valorile fiscale, accesibilitatea datoriilor României se compară favorabil cu mediul BAA3, atât cu plăți din dobânzi până la PIB (1,2% în 2018), cât și plăți din dobânzi la venituri (3,7% în 2018) sub mediana (2,8% și 4,9%, respectiv, în 2018). Acesta este și cazul indicatorilor de sarcină a datoriilor, atât cu datoriile în PIB, cât și cu rata datoriei / venituri sub cea a mediei BAA3 (34,7% și 108,5% față de 46,8% și, respectiv, 161,1%, în 2018).
Moody's ține cont de impactul factorilor de mediu (E), social (S) și de guvernanță (G) atunci când evaluează puterea economică, instituțională și fiscală a emitenților suverani și susceptibilitatea acestora la riscul de eveniment. În cazul României, materialitatea ESG la profilul de credit este următoarea:
Considerațiile de mediu nu sunt importante pentru profilul de credit al României și țara nu a fost identificată ca fiind unul dintre suveranii expuși material la riscuri de schimbări climatice fizice. România are printre cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră de persoană din Uniunea Europeană (UE), deși intensitatea carbonului (tone la 10 000 EUR PIB) este cea mai mare. Ponderea surselor regenerabile de energie a crescut în ultimul deceniu, situându-se la 23,9% în consumul total de energie în 2018, peste media UE de 18,9%. Cu toate acestea, România este printre țările UE cele mai supuse unor evenimente de inundații mari, iar aproximativ 13% din țară se află în zonele inundabile.
Considerăm că epidemia de coronavirus este un risc social în cadrul nostru ESG, având în vedere implicații substanțiale pentru sănătatea și siguranța publică. Răspândirea coronavirusului, deteriorarea perspectivei economice globale, scăderea prețurilor la petrol și scăderea prețurilor activelor creează un șoc de credit sever și extensiv în multe sectoare, regiuni și piețe. Considerăm că efectul negativ combinat al acestor evoluții va pune o presiune suplimentară asupra valorilor de credit ale României. Pe o bază structurală, o combinație între o rată naturală negativă de creștere a populației și fluxurile de migrație nete depind de oferta de muncă a țării, afectând parțial piața muncii și reducând potențialul de creștere. Demografiile adverse pot, de asemenea, să cântărească sustenabilitatea fiscală pe termen mediu.
Citește și: Medicul Monica Pop sare în apărarea lui Adrian Streinu-Cercel: ‘Manevră politică!’
Considerațiile privind guvernanța României sunt reflectate în evaluarea instituțiilor și a puterii guvernanței noastre. Performanțele moderate în ceea ce privește statul de drept și controlul corupției, astfel cum sunt prezentate de indicatorii guvernanței mondiale (WGI) sunt combinate cu eficiența inegală a politicii macroeconomice.
Având în vedere perspectivele negative, actualizarea ratingului este puțin probabilă în viitorul apropiat. Moody's ar schimba probabil perspectivele de rating la stabilă, dacă ar concluziona că guvernul are succes în a opri și - pe termen mediu - a inversa deteriorarea structurală a finanțelor publice. Pe termen mediu, consolidarea fiscală structurală susținută de colectarea impozitelor mai ridicate și o cotă mai mică din cheltuielile curente ar îmbunătăți sustenabilitatea fiscală. Împreună cu reechilibrarea către creșterea cheltuielilor de investiții, o reducere constantă a deficitului de cont curent structural și o acoperire crescută a fluxurilor generatoare de datorii ar fi de asemenea pozitive în ceea ce privește creditul.
Moody's a concluzionat că puterea fiscală a României va continua să se deterioreze structural, în timp ce dezechilibrele externe vor rămâne la un nivel ridicat. În cele din urmă, această concluzie ar reflecta probabil absența pe termen mediu a unui răspuns politic determinat și eficient la provocările structurale ale țării, slăbind evaluarea noastră asupra puterii instituționale și a guvernării. În absența unor șocuri severe suplimentare asupra economiei și / sau intensificării riscurilor financiare, Moody's se așteaptă să rezolve perspectivele negative în următoarele 12-18 luni. În acest scenariu, evaluarea lui Moody ar avea în vedere agenda politică a guvernului care va fi aleasă la sfârșitul acestui an sau la începutul anului 2021.
