Premium
Dezvăluirea care aruncă totul în aer! Companii din R. Moldova 'au fentat' sancţiunile occidentale şi au vândut piese de avion în Rusia
Companii moldovene au continuat să intermedieze vânzări de piese de avion în Rusia și în 2023, în ciuda sancțiunilor europene, arată stiripesurse.md, care citează o investigație a Europei Libere. UE a spus că este „îngrijorată” de relatările despre eludarea sancțiunilor și că guvernul de la Chișinău ar trebui să ia măsuri.
Investigația jurnalistică arată că trei companii din Republica Moldova au vândut, în 2022 – 2023, unor companii aeriene din Federația Rusă componente pentru avioane în valoare de circa 15 milioane de dolari.
Acest lucru a fost posibil pentru că R. Moldova nu a aderat la regimul de sancțiuni anti-ruse în domeniul aviației
Acest lucru a fost posibil pentru că R. Moldova nu a aderat la regimul de sancțiuni anti-ruse în domeniul aviației, pe care Uniunea Europeană l-a adoptat ca răspuns la invazia rusească la scară largă în Ucraina, în 2022.
Date ale Serviciului Vamal al Federației Ruse examinate de Europa Liberă arată că tranzacțiile prin intermediul firmelor moldovene au început la câteva luni de la startul invaziei. Companiile moldovene Airrock Solutions, Maxjet Service și Aerostage Services au livrat piese unor jucători cunoscuți din Rusia, inclusiv firmelor Pobeda, S7 Engineering, Sibiri, Rossia.
Airrock și Aerostage au fost fondate în noiembrie 2021 și, respectiv, aprilie 2022, de către Ivan Melnikov, fost șef al departamentului de achiziții și logistică al Air Moldova, fostul operator aerian național, aflat actualmente în procedură de lichidare. Maxjet Service este o firmă înregistrată în raionul Hâncești, în 2011, și este condusă de Serghei Ranga.
Companiile aeriene ruse au nevoie vitală de piese occidentale pentru întreținerea flotei de avioane de pasageri și transport. Sancțiunile europene în domeniul aviației aveau scopul ca, dimpotrivă, să taie acest lanț de aprovizionare al rușilor. Împreună cu sancțiunile impuse în alte sectoare ale economiei ruse, cele din domeniul aviației trebuia să majoreze costurile războiului pentru Rusia și să convingă Kremlinul să oprească invazia.
Presa rusă și internațională a relatat despre numeroase cazuri în care Rusia folosește terțe țări, care nu sunt vizate de sancțiunile internaționale sau nu au aderat la acestea, pentru a face rost de componente occidentale vitale pentru diferite industrii, inclusiv cea a aviației civile.
În cazul companiilor moldovene, acestea acționau ca intermediare. Schema funcționează în felul următor: intermediarul stabilește legături cu companii din țările producătoare de piese și efectuează comanda, asigurând și transportarea pieselor în Federația Rusă. Investigația Europei Libere arată că, în unele cazuri, intermediarii moldoveni asigurau transportul pieselor chiar până în aeroporturi rusești, în hangare ale firmelor rusești importatoare. Piesele nu treceau, însă, fizic prin R. Moldova, așa încât tranzacțiile nu sunt înregistrate în actele vamale moldovene.
Ivan Melnikov și Serghei Ranga au spus Europei Libere că nu știau că piesele achiziționate de firmele lor ajung în Federația Rusă, explicând că nu au avut contracte directe cu clienți ruși, iar piesele cumpărate în Occident sau Emiratele Arabe Unite erau destinate unor firme din alte țări din CSI.
Livrări de milioane de dolari, în 2022
Din aprilie 2022 până la sfârșitul acelui an, companiile Airrock și Aerostage ale lui Ivan Melnikov au făcut vânzări de peste 4,8 milioane de dolari. Componente procurate în SUA, Mexic, India, Marea Britanie, Germania, Franța și Belgia au fost livrate de aceste firme pe aeroportul Șeremetievo din Moscova, arată datele Serviciului Vamal al Federației Ruse.
În toate actele analizate de Europa Liberă, la secțiunea „țară de comerț”, este indicată R. Moldova, alături de adresele juridice ale companiilor Airrock Solutions și Aerostage Services.
Și vânzările Maxjet Service, compania lui Serghei Ranga, din Hâncești, au explodat în 2022. Înainte de războiul din Ucraina, firma cu cinci angajați abia dacă ajungea la un venit anual de 5 milioane de lei. În 2022, menținând același număr de angajați, veniturile companiei au început să crească în mod vertiginos, ajungând la 186 de milioane de lei, cu un profit net de 32 de milioane de lei.
În 2022, Maxjet Service cumpăra din țări precum Emiratele Arabe Unite, SUA, Maldive și Marea Britanie piese pentru Airbus, Boeing, Bombardier și Embraer, care ulterior erau livrate în Federația Rusă. Valoarea totală a livrărilor a depășit 9,6 milioane de dolari.
Printre companiile aeriene ruse care au cumpărat componente de la Maxjet Service se numără și Severstal, deținută de miliardarul rus sancționat de UE, Alexei Mordașov. Un înregistrator de zbor pentru avionul Bombardier CRJ-200 al companiei Severstal a fost comandat de Ranga în Statele Unite și livrat pe un aeroport din regiunea Vologda, în octombrie 2022.
Tranzacțiile au continuat în 2023
Faptul că firme moldovene au intermediat livrări de piese de avion occidentale în Rusia, în 2022, a fost semnalat de o investigație a agenției Reuters, publicată în august 2023.
Serghei Ranga de la Maxjet Service a spus că a fost contactat de „organele de drept” moldovene în legătură cu faptul că tranzacțiile cu piese de avion pot „afecta imaginea țării”.
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunţat că procurorii nu au inițiat vreo anchetă penală împotriva directorilor celor trei companii.
Și Ranga, și Serghei Melnikov de la Airrock și Aerostage au spus că firmele lor au încetat aceste tranzacții în 2022.
Dar înscrieri din bazele de date privind comerțul internațional ImportGenius și Sinoimex sugerează că, deși într-o măsură mult mai mică (aproximativ 700.000 de dolari), firmele lui Melnikov au intermediat și în 2023 achiziții de piese de avion ajunse în Rusia.
Dezmințiri: „Nu am livrat la Moscova”
Serghei Ranga a mai spus Europei Libere că Maxjet Service nu a livrat piese direct unor companii rusești, după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. El susține că nu știa că piesele procurate de compania lui aveau ca destinație finală Federația Rusă.
„Noi procuram […] pentru companii din întreaga CSI și nu am avut contracte directe cu cineva din Rusia. Nici nu am livrat la Moscova”, a spus Ranga.
De ce apare în acest caz firma lui Ranga în datele Serviciului Vamal al Federației Ruse? „Totul s-a făcut prin firme-satelit și în documente ne-au pus pe noi”, este explicația omului de afaceri.
Fondatorul celorlalte două companii moldovene care apar în actele vamale rusești, Ivan Melnikov, a confirmat că a livrat componente în Rusia, dar numai înainte ca aceasta să invadeze Ucraina, în februarie 2022.
În discuția cu noi, Melnikov a condamnat invazia și a descris Rusia drept „țară agresoare”. El spune că „nu știe” cum au ajuns la ruși piesele tranzacționate de firmele sale, pentru că acestea au avut contacte directe numai cu firme din țari care nu au fost supuse sancțiunilor – Emiratele Arabe Unite, Turcia, Franța și SUA.
În plus, tranzacțiile cu rușii ar fi devenit „imposibile”, după Melnikov, „din cauza restricțiilor bancare” impuse Rusiei de țările occidentale.
Ce spune Uniunea Europeană
R. Moldova s-a aliniat treptat la mai multe runde de sancțiuni europene împotriva Federației Ruse, introduse ca urmare a invaziei rusești la scară largă în Ucraina, dar nu la toate.
Ministerul de Externe de la Chișinău a spus că R. Moldova nu s-a aliniat încă la sancțiunile economice vizând sectoarele financiar, comercial și energetic, precum și cele ale transporturilor, tehnologiei și apărării ale Federației Ruse.
Dar autoritățile de la Chișinău au spus că sancțiunile în domeniul financiar-bancar sunt implementate de facto, așa încât toate tranzacțiile cu Rusia sunt dificile.
Uniunea Europeană cere tot mai insistent R. Moldova, țară candidată la aderare, să se alinieze treptat tuturor regimurilor de sancțiuni europene împotriva Rusiei.
Peter Stano, purtătorul de cuvânt al șefului politicii externe și de securitate europene, Josep Borrel, a declarat că eludarea sancțiunilor de către Rusia prin intermediul unor terțe țări este un subiecte de „mare îngrijorare” pentru UE.
Stano spune că R. Moldova a promis Uniunii Europene să nu permită ocolirea sancțiunilor europene și că a făcut deja „progrese considerabile” pentru a se alinia acestor sancțiuni. Dar guvernul de la Chișinău „trebuie” să ia măsuri în legătură cu „întrebările privind presupusele livrări în Rusia ale unor componente de către companii moldovene”, a mai spus Stano.
Deocamdată, guvernul de la Chișinău nu a răspuns cererii noastre de a reacționa la relatările privind livrările de piese de avion în Rusia.
Dar surse de la președinție au spus, în condițiile anonimatului, că autoritățile sunt la curent cu problema livrărilor făcute de cele trei companii moldovene, iar „organele competente” analizează tranzacțiile.
Sursa de la președinție a mai spus că autoritățile au lansat recent discuții despre un calendar de aliniere la alte măsuri restrictive împotriva Federației Ruse.
