Premium
Florian Coldea a fost ținta atacurilor Elenei Udrea în acest an. Însă, despre adjunctul SRI face dezvăluiri și omul de afaceri Marian Iancu. El îl acuză pe prim-adjunctul SRI, Florian Coldea că îi comandă pe judecătorii care l-au condamnat.
Într-o plângere depusă la CSM, afaceristul Marian Iancu reclamă că judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihai Mihalcea de la Curtea de Apel Bucureşti răspund comenzilor generalului SRI Florian Coldea.
Citește și: Ecaterina Andronescu a izbucnit din nou în lacrimi / VIDEO
Marian Iancu acuză totodată şi că decizia pronunţată de „plutonul de execuţie” format din judecătorii CAB Camelia Bogdan şi Alexandru Mihai Mihalcea în dosarul „RAFO” prin care a fost condamnat la 13 ani de închisoare, reprezintă tot un ordin venit din partea lui Florian Coldea.
În acest context, fostul patron al clubului Poli Timişoara afirmă că din ordinele lui Florian Coldea, puse în executare de judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihai Mihalcea, în dosarul „RAFO” s-a produs o încălcarea a drepturilor fundamentale ale omului, printre care şi dreptul la un proces echitabil.
Citește și: Gică Popescu primește o lovitură din partea DNA
Iată acuzaţiile făcute de Marian Iancu în cuprinsul plângerii depuse de avocaţii acestuia la Consiliul Superior al Magistraturii:
„Pentru că imaginea domnului general Florian Coldea şi implicit a SRI a fost grav afectată, orice efort de a demonta şi desfiinţa teza ca justiţia funcţionează obedient faţă de asemenea interese (precum cele mai sus enunţate), a fost considerat o problemă de ‘siguranţă naţională’, fapt pentru care se impunea o Execuţie Publică contrară tezei că dl. Tender Ovidiu este o persoană ‘protejată’, ‘pierderile colaterale’, adică ceilalţi inculpaţi nefiind luaţi în calcul.
Citește și: Nuntă mare în PNL: Cea mai frumoasă deputată s-a măritat cu consilierul lui Vasile Blaga / FOTO
Era nevoie de un complet, sau două, de judecători ‘acreditaţi’ de Coldea şi/sau SRI şi un sistem de tragere ‘aleator’, controlat de o şefă de Curte de Apel, care să aşeze ‘ţintarul’ în aşa fel încât orice încercare profesională a avocaţilor apărării, prin care să impună şi să conserve un proces echitabil înfăptuit de magistraţi echidistanţi, să fie sortită eşecului. Ceea ce s-a şi întâmplat, la vedere, fără niciun fel de ‘acoperire’. Iar pentru cei în cauză să înţeleagă unde au ‘greşit’, beneficiul realizat de inculpatul Tender Ovidiu, prin denunţul făcut cu privire la faptele de corupţie ale fostei şefe DIICOT, doamna Alina Bica, care a atras reacţia de demascare şi compromitere a domnului general Florian Coldea şi a SRI implicit, a fost anulat prin condamnarea dispusă în cauză, în sensul în care efectul legii de protecţie a martorilor a fost nul, raportat la întinderea pedepsei. Pentru noi, ceilalţi inculpaţi s-a consumat singura cale de atac a fondului, adică apelul, în mai puţin de 48 de ore, pronunţându-se condamnări, în afara celei de 25 ani închisoare cu executare pentru Ovidiu Tender, de 14 ani, 9 ani, 8 ani şi altele, în condiţiile în care în prima instanţă, procesul a durat aprox. 8 ani, fapt pentru care formulez prezentă:
Citește și: Liviu Dragnea rupe PSD: L-a scos pe Ion Iliescu din BPN! ”Era o greșeală să-l menținem”
Plângere privind încălcarea drepturilor conferite şi garantate de art. 6 alin.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 47 alin. 2 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Recomandarea nr. 94 (12) a Comitetului de Miniştri al Uniunii Europene, respectiv art. 3 lit.b, art. 21 alin. 3, din Constituţia României, cât şi Codul Deontologic al Judecătorilor, în capitolul IV, art. 9-11; în estenta dreptul la un proces echitabil, înfăptuit de judecători imparţiali, într-un termen rezonabil, audiat public, după care, fară nicio influenţă, sugestie, presiune, ameninţare sau interferenţă, directă sau indirectă, din orice parte şi pentru orice motive, să hotărască asupra temeiniciei acuzaţiilor în materie penală, îndreptate împotriva mea.
Citește și: Magistrații au publicat motivarea în cazul Mariana Rarinca: De ce au condamnat-o cu suspendare
Menţionăm faptul că, în prima fază, prin Hotărârea nr. 187 din data de 26.06.2014, a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti, completul C6A, tras ‘aleator’ pentru a judeca cauza în dosarul 28726/3/2006 (al doilea dosar), avea în componenţă pe judecătorii, Preşedinte Mihalcea Mihai Alexandru şi Camelia Bogdan, exact acelaşi, dar în ordine inversă, care nu fusese tras ‘aleator’, ci desemnat pentru a judeca cauza din dosarul 36794/3/2005 (primul dosar), adică judecătorii, Preşedinte Camelia Bogdan şi Mihalcea Mihai Alexandru, formând completul de notorietate C5A, din cazul ‘Telepatia’. Domnul Dan Voiculescu (în urma faptelor pe care le voi descrie mai jos) are acum dovada că domnii judecători în cauză formează ‘un pluton de execuţie’ la comanda generalului SRI – Florian Coldea, sub coordonarea conducerii Curţii de Apel Bucureşti, în speţă a Magistratului Lia Savonea. Bineînţeles, toate sub umbrela aşa-zisului ‘interes naţional’ şi de ‘siguranţă naţională’.
Citește și: Operațiune de amploare a DIICOT: 58 de percheziții, prejudiciu de 10 milioane de euro
Nu mă feresc să declară că în ambele decizii regăsim acte de procedură criminală, manopera premeditată a celor doi judecători Camelia Bogdan şi Mihalcea Mihai Alexandru, aşa cum le-am descris în plângerea penală depusă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 03.04.2015, cu nr. 5362, formând dosarul 187/P/2015.
Revin la fapte! La termenul din 11.05.2015, în mod curios, din completul C6A, a ‘dispărut’ judecătorul Mihalcea Mihai Alexandru. În locul lui a apărut judecătorul Daniel Donţete. Au încălcat procedura penală, şi coroborat cu faptul că judecătoarea Camelia Bogdan a fost în completul care a judecat Apelul în primul dosar, au fost recuzaţi. După mai multe acţiuni nelegale ale doamnei judecător Camelia Bogdan, a fost soluţionată cererea de recuzare a întregului complet prin admiterea acesteia şi repartziarea ‘aleatorie’ a cauzei unui alt complet. Ceea ce s-a întâmplat! Doar că, apare în nouă echipă de judecători ‘dispărutul’ domn Mihalcea Mihai Alexandru. Reamintesc că, în completul C6A, care ‘aelator’ fusese desemnat iniţial să judece cauza, îi regăseam pe doamna Camelia Bogdan şi pe domnul Mihalcea Mihai Alexandru.
La termenul din 03.06.2015, am crezut că în mod firesc că se se va constata prin abţinere sau recuzare, starea de incompatbilitate din motivarea deciziei dată prin încheierea din data de 20.05.2015, privind recuzarea întregului complet compus din doamna Camelia Bogdan şi domnul Daniel Dontete.
Argumentele care stabileau, fără dubiu, starea de incompatibilitate a doamnei judecător Camelia Bogdan, erau perfect aplicabile fostului coleg din primul dosar, domnul judecător Mihalcea Mihai Alexandru, apărut în mod ‘aleator’ să judece ca preşedinte de complet, al doilea dosar. Totul se învârte la Curtea de Apel Bucureşti, în ceea ce mă priveşte, sub atentă monitorizare a ‘patriotului sef-adjunct’ generalul Florian Coldea, în jurul a doi judecători – Camelia Bogdan şi Mihalcea Mihai Alexandru. Iar acest fapt se întâmplă ‘aleator’…mai puţin prima dată, în 26.06.2014, când prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 187, au fost dispuşi discreţionar.
Motivul pentru care consider că domnul general SRI s-a ‘deconspirat’ ca fiind implicat în actul de justiţie, este că eu cred că doamna fost-şef DIICOT, Alina Bica, nu a minţit în ceea ce a declarat în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Faptul că eu m-am poziţionat împotriva inculpatului Tender Ovidiu şi a părţii responsabilă civilmente Tender SA, prin probe şi declaraţii depuse cu număr de înregistrare la dosar, a fost considerat un gest împotriva ‘interesului naţional’ invocat de domnul general, motiv pentru care am fost ‘executat’ de completul de judecători (pardon, plutonul de execuţie) al Curţii de Apel Bucureşti, format din judecătorii Camelia Bogdan şi Mihalcea Mihai Alexandru, în primul dosar. Pentru că totul a fost făcut public (în urma declaraţiei doamnei Alina Bica), am fost ‘ucis’ a doua oară, din motivele de ‘siguranta nationala’ invocate în preambulul prezenţei plângeri (în sensul în care se impunea o decizie contrară ideii că la intervenţia SRI prin generalul Florian Coldea, Tender Ovidiu ar fi fost achitat, sau ar fi beneficiat de o condamnare cu suspendare)”.
