DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Magistrații au publicat motivarea în cazul Mariana Rarinca: De ce au condamnat-o/ DOCUMENT

rarinca

Mariana Rarinca a şantajat-o pe Livia Stanciu, speculând starea de vulnerabilitate a acesteia din toamna anului 2013, când se afla în perioada de reînnoire a mandatului de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi împotriva căreia se desfăşura o campanie de denigrare exercitată de unele trusturi de presă, susţin judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti.

MOTIVAREA INTEGRALĂ - DOCUMENT

Curtea de Apel Bucureşti a dat publicităţii luni motivarea deciziei din 11 septembrie, prin care Mariana Rarinca a fost condamnată definitiv la 3 ani închisoare cu suspendare, pentru că a şantajat-o pe Livia Stanciu.

"În mod corect prima instanţă a reţinut că, în perioada august-septembrie 2013 - 3 iunie 2014, inculpata Rarinca Mariana a ameninţat-o pe persoana vătămată Stanciu Livia-Doina cu darea în vileag către presă a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru persoana vătămată şi pentru soţul acesteia, dacă persoana vătămată nu îi remitea suma de 20.000 de euro. (...) Astfel, inculpata a speculat starea de vulnerabilitate a persoanei vătămate, care în calitatea sa de preşedinte ÎCCJ se afla în toamna anului 2013 în procedura de reînnoire a mandatului. Era de notorietate faptul că împotriva persoanei vătămate exista o campanie susţinută exercitată de unele trusturi de presă, prin care se urmărea denigrarea şi diminuarea şanselor de reuşită la un nou mandat a persoanei vătămate, în condiţiile în care instanţa pe care o conducea, ÎCCJ, pronunţase soluţii de mare fermitate în special în cazuri de mare corupţie în care fuseseră implicate persoane cu funcţii politice înalte sau potenţă financiară extrem de ridicată", susţin judecătorii George Matei şi Anamaria Trancă de la Curtea de Apel Bucureşti.

Citește și: Liviu Dragnea rupe PSD: L-a scos pe Ion Iliescu din BPN! ”Era o greșeală să-l menținem”

Magistraţii notează că Mariana Rarinca l-a contactat pe martorul SR, în luna septembrie 2013, spunându-i că este asaltată de posturi de televiziune, şi că ar trebui ca Livia Stanciu să-i remită suma de 20.000 euro.

Pentru a fi mai credibilă, Mariana Rarinca i-a spus martorului că a semnat deja cu o televiziune, căreia îi va da informaţii despre activitatea avocatului Andrei Stanciu, soţul Liviei Stanciu.

Astfel, Mariana Rarinca i-a spus martorului că la poarta sa se află realizatorul TV Gâdea în persoană, şi încă o persoană de la Realitatea TV, iar televiziunile sunt interesate de orice amănunte picante.

Instanţa mai arată că martorul respectiv s-a deplasat la locuinţa Marianei Rarinca, însă nu a observat nici carele de televiziune şi nici pe Mihai Gâdea.

Citește și: Magistrații au publicat motivarea în cazul Mariana Rarinca: De ce au condamnat-o cu suspendare

Judecătorii susţin că Mariana Rarinca i-a trimis Liviei Stanciu, prin intermediul unei rude a şefei ÎCCJ, mai multe mesaje tip SMS, în care ameninţa cu divulgarea către presă a unor date compromiţătoare.

Pe de altă parte, Curtea de Apel susţine că nu poate stabili dacă Mariana Rarinca a practicat ilegal avocatura, deşi la domiciliul său s-au descoperit mai multe chitanţe emise după data decesului soţului Liviei Stanciu, completate cu datele cabinetului de avocatură Andrei Stanciu sau ale Întreprinderii Individuale Rarinca Mariana.

În acest sens, instanţa arată că nu intenţionează să procedeze la extinderea acţiunii penale cu privire la infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii, pentru acest lucru dispunându-se deja disjungerea şi cercetarea penală a Marianei Rarinca într-un dosar separat.

În ceea ce priveşte activitatea colaboratorului sub acoperire, judecătorii consideră că acesta nu a săvârşit o acţiune de provocare, "deoarece nu agentul statului are iniţiativa infracţională, ci aceasta aparţine inculpatei care a reliefat-o cu mai mult timp în urmă, prin abordarea martorului SR şi care a continuat cu abordarea directă a persoanei vătămate".

"Abia după ce persoana vătămată a sesizat organele judiciare, agentul sub acoperire intervine şi din conţinutul mesajelor trimise de acesta rezultă cu maximă claritate pentru orice observator de bună credinţă că nu încearcă nici un moment să determine vreo persoană inocentă la săvârşirea vreunei infracţiuni, ci doar întreabă: cine sunteţi, despre ce e vorba, vă rog să îmi spuneţi ce bani, ce datorie, ce presă", se mai arată în motivare.

Din perspectiva conduitei procesuale, judecătorii au constatat că Mariana Rarinca a avut o poziţie oscilantă, aceasta refuzând să răspundă tuturor întrebărilor care au vizat contradicţii dintre declaraţiile sale şi s-a mărginit la aprecieri evazive sau a arătat că nu doreşte să vorbească deoarece ar fi implicate mai multe persoane.

În această privinţă, Curtea de Apel Bucureşti nu a considerat poziţia drept un indiciu de vinovăţie, ci doar o expresie a dreptului la tăcere de care a înţeles să se folosească Mariana Rarinca.

Magistraţii mai amintesc faptul că Mariana Rarinca a încercat să încheie un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorul de caz de la DNA, făcând o solicitare expresă în acest sens, cerere care a fost respinsă de procuror deoarece nu se încadra în limitele legale.

Cei doi judecători au apreciat că în cazul Marianei Rarinca nu se impune aplicarea unei pedepse în regim de detenţie, ţinând seama de vârsta înaintată a acesteia, dar şi de faptul că ea a fost cercetată o perioadă în stare de arest preventiv, "astfel încât a putut să conştientizeze pe deplin rigoarea legii penale".

"Nu în ultimul rând, Curtea va reţine că inculpata şi-a dat seama că a procedat în mod greşit faţă de persoana vătămată, aşa cum a arătat în mod expres prin ultimul cuvânt, astfel încât prin conştientizarea şi asumarea conduitei greşite de către inculpată, instanţa de apel apreciază că este suficientă aplicarea dispoziţiilor art. 91 Cod penal. În cazul în care nu ar fi recunoscut în nici o modalitate că ar fi avut un comportament greşit faţă de persoana vătămată, atunci s-ar fi pus, bineînţeles, problema unei condamnări cu executare. Nu prezintă relevanţă pentru Curtea de Apel ieşirile publice pe la diferite emisiuni, talk-show-uri, etc, ale inculpatei, prin care aceasta nu-şi recunoaşte în nicio modalitate activitatea infracţională, ci are în vedere doar conduita procesuală din prezenta cauză, unde inculpata a încercat să încheie un acord de vinovăţie cu procurorul, a recunoscut că a greşit în comportamentul său faţă de persoana vătămată şi a arătat prin intermediul apărătorului ales că solicită menţinerea soluţiei de condamnare a primei instanţe. Faţă de argumentele menţionate anterior, nu se impune sporirea represiunii penale prin aplicarea pedepselor complementare solicitate în apelul parchetului", se mai arată în motivare.

Pe 11 septembrie, Mariana Rarinca, femeia acuzată că a şantajat-o pe Livia Stanciu, a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la trei ani de închisoare cu suspendare.

Curtea de Apel Bucureşti a respins atât apelul DNA, cât şi pe cel formulat de Mariana Rarinca, menţinând condamnarea de 3 ani închisoare cu suspendare dată de Tribunalul Bucureşti în decembrie 2014.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.