Potenţialul economic al sectoarelor culturale şi creative este real şi trebuie stimulat, evidenţiază o analiză a ecosistemului cultural din România prezentată, marţi, de directorul general al Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), Carmen Croitoru.
"Considerăm că este necesară o recunoaştere amplă a acestor sectoare şi, în primul rând, formularea de politici dedicate şi poate şi nişte legi care să le explice mediului economic, să le pună în avantaj în mediul economic", a spus Croitoru, potrivit Agerpres.ro.
Directorul INCFC a semnalat rămânerea în urmă a iniţiativelor din domeniul patrimoniului cultural.
Citește și: Analiză: România ocupa locul 18 în UE, în anul 2020, la numărul de angajaţi în cultură
"Prin urmare, dacă publicitatea are o cifră de afaceri bună şi se poate descurca bine pe piaţă, dimpreună cu Cartea şi presa şi audiovizualul, vedeţi ce se întâmplă în materie de patrimoniu cultural. E un semnal mare de alarmă faptul că patrimoniul e puţin într-o formulă total nepotrivită plasat", a spus Carmen Croitoru.
Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, în parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, a organizat, marţi, un briefing de presă online în contextul procesului de elaborare a Strategiei Sectoriale în Domeniul Culturii 2023 - 2030, prevăzută în proiectul "Viziune strategică şi coerentă pentru sectorul cultural".
Finalizată recent de INCFC, analiza relevă potenţialul economic semnificativ al sectoarelor culturale şi creative, creşterea cheltuielilor făcute de autorităţile publice centrale şi locale în domeniul culturii, fluctuaţiile înregistrate la nivel de infrastructură culturală, dar şi impactul pandemiei de COVID-19 asupra domeniului.
Documentul indică faptul că sectoarele culturale şi creative şi-au îndeplinit atât rolul de furnizare de bunuri şi servicii culturale pentru populaţia României, cât şi acela de a genera plus valoare economică la nivel naţional. Contribuţia la PIB a evoluat de la 18,9 miliarde de lei în 2015 la 32,4 miliarde de lei în 2019, creşterea cu 71% fiind un rezultat economic absolut remarcabil, superior ritmului naţional.
Pandemia a afectat acest ritm de creştere, dar analiza demonstrează că potenţialul economic al acestor sectoare este real şi trebuie stimulat, în perioada 2016 - 2020 remarcându-se o creştere a numărului de firme din domeniu.
Potrivit analizei, dinamica generală a infrastructurii culturale în ultimii 15 ani a fost marcată de fluctuaţii atât pozitive, cât şi negative ale numărului de instituţii publice de cultură, unele tipuri înregistrând scăderi considerabile - biblioteci, cinematografe, aşezăminte culturale, în timp ce altele au înregistrat creşteri dezordonate - muzee, instituţii de spectacol.
În mare parte din sectoarele culturale şi creative elementele de infrastructură culturală se remarcă prin distribuţii teritoriale inegale la nivel regional şi judeţean, cu diferenţe majore între urban şi rural, lucru care sugerează decalaje ale accesului la cultură, ale susţinerii domeniului cultural de către autorităţile publice locale, precum şi ale dezvoltării societăţii civile.
Tendinţa generală în ultimele două decenii în privind finanţării culturii a fost de creştere a valorii cheltuielilor făcute de autorităţile publice centrale şi locale în domeniu, deşi acestea se află încă sub media europeană. Cu toate acestea, diferenţele foarte mari între mediul urban şi rural în finanţarea sectoarele culturale şi creative atât în privinţa cheltuielilor alocate domeniului pe locuitor, cât şi ca procent din cheltuielile totale se reflectă în accentuarea decalajelor şi în lipsa de acces la oferta culturală a populaţiei rurale, mai relevă analiza.
Comentează