Premium
Dan Petre, director general al Institutului Diplomatic Român, vorbeşte într-un interviu pentru stiripesurse.ro despre perspectivele relaţiei dintre România şi SUA după instalarea noii administraţiei republicane, conduse de Donald Trump. Deşi mai sunt multe lucruri de lămurit, cu privire la direcţia dorită de Trump, există câteva certitudini care vor ghida parneriatul strategic dintre cele două ţări.
O politică externă mai izolaţionistă nu ar fi un fapt fără precedent în SUA, afirmă Dan Petre, oferind şi câteva exemplu. Fostul consilier al preşedintelui Constantinescu vorbeşte şi despre o posibilă schimbare de ambasador, despre eventualitatea modificării unor priorităţi, cum ar fi susţinerea sau nu a luptei anticorupţie şi trecerea la principii mai conservatoare, dintre care să fie exclusă susţinerea drepturilor minorităţilor sexuale.
Vă prezentăm mai jos, în format video şi text, prima parte a interviului pe care directorul Institutului Diplmatic l-a acordat stiripesurse.ro. A doua parte va fi publicată ulterior şi se referă la relaţia României cu Republica Moldova şi noul context regional, generat de accederea în funcţii-cheie în statele vecine a unor lideri pro-ruşi.
Reporter: - Am văzut cu toții desfășurarea evenimentelor în SUA. După șocul rezultatului au apărut și la noi în țară comentarii și foarte mulți analiști își dau cu părere despre posibilele efecte asupra parteneriatului dintre România și SUA. Fiind una dintre vocile avizate în domeniu, dacă îmi puteți spune, în măsura în care se poate prevedea în momentul de față, ce va însemna pentru România noua administrație republicană de la Casa Albă.
Dan Petre: - Previziuni mă opresc să fac în acest moment, din două motive. Până una alta, noi suntem în termenii parteneriatului strategic, așa cum a fost lansat acum aproape 20 de ani de președinții Constantinescu și Clinton la București, ai scrisorii referitoare la parteneriatul strategic adoptată acum vreo șapte ani. Până acum nu s-a schimbat nimic. Așteptăm sfârșitul lui ianuarie să vedem ce se întâmplă. Al doilea lucru l-am spus imediat după alegerea lui Donald Trump: trebuie să-și clarifice cât de repede niște poziții și, din păcate, nu se întâmplă. E foarte greu într-o campanie care durează de aproape doi ani să nu faci declarații contradictorii. Trebuie să facă niște numiri. Până acum nu avem decât două numiri. Dacă oamenii care vin în administrația americană, chiar dacă au păreri câteodată mai radicale, vin din Departamentul de Stat, putem spune că vom avea un grad de predictibilitate foarte mare. Dacă încep numiri exotice, înseamnă că vom avea un grad de impredictibilitate mai mare.
Nu cred, la ora asta, din ce a declarat, că domnul Trump are o problemă cu parteneriatele bilaterale. S-ar putea să aibă o problemă fie cu niște angajamente globale, de tipul schimbare climatică, Acordul de la Paris, de tipul angajamentelor ONU. Și asta știm deja din partea administrației George W. Bush. George Bush tatăl a fost foarte onusian, părți ale administrației George Bush 2 au fost relativ reticente la adresa angajamentelor globale de tipul ONU, inclusiv John Bolton, care a fost ambasador la ONU. Al doilea lucru ține de dinamica din NATO. Iarăși, trebuie să vedem ce se întâmplă. Dacă lucrurile se vor clarifica, se vor clarifica undeva pe la sfârșitul primăverii.
Campania Trump a fost bazată pe un set de probleme interne ale SUA. Nici Donald Trump, nici Mike Pence nu par a fi cu orientare majoră pe afaceri externe. Ei vin dintr-un discurs relativ izolaționist american. S-a mai întâmplat. Dau totdeauna exemplu: până la John Foster Dulles, secretarul de stat al SUA nu a prea părăsit teritoriul țării. Secretarul de stat era mai mult un fel de secretar general al guvernului decât un ministru de Externe. De abia cu Războiul Rece secretarul de stat devine primul diplomat, circulă și așa mai departe. A mai fost accidentul cu Congresul după Tratatul de la Versailles. Președintele Wilson creează Liga Națiunilor, după care SUA refuză să ratifice carta ligii. Deci nu suntem într-o disonanță totală față de o tradiție politică americană. Trebuie să vedem, trebuie să ne înarmăm și cu ceva răbdare, să nu începem deja cu scenariul catastrofă. Da, el se poate întâmpla oricând. Se poate întâmpla și din România. Dacă un lider al populismului suveranist are o majoritate politică în România, poate să denunțe mai repede parteneriatul strategic decât președintele SUA. S-a mai întâmplat și asta o dată, pe vremea lui Ceaușescu, când noi am renunțat unilateral la clauza națiunii celei mai favorizate. Ne-a luat vreo 10 ani să o luăm înapoi. Deci eu nu cred că trebuie în clipa asta să devenim tragici. Trebuie să începem să gândim, să avem un plan de rezervă.
Reporter: - Ce trebuie să facă România la nivel diplomatic? Având în vedere că urmează alegeri și la noi, vor fi anumite schimbări și la nivelul conducerii politicii externe...
Dan Petre: - Haideți că vedem întâi care va fi rezultatul alegerilor, care va fi componența noului guvern, care va fi programul noului guvern, pe care parlamentul îl va adopta. Noi suntem într-o situație privilegiată. Suntem membri ai UE și, probabil, dacă lucrurile intră într-un scenariu mai puțin favorabil, nu suntem singuri. Suntem membri NATO și noi, și SUA. Vedem dacă parteneriatul euroatlantic se pune sau nu în discuție. Să vedem dacă administrația va merge pe unele declarații foarte discutabile ale candidatului Trump, care încalcă drepturile omului și așa mai departe. Atunci vom avea o problemă, nu pentru că suntem români, ci pentru că suntem membri UE și UE are și ea un set de principii. Nu suntem noi într-o situație de certitudine, SUA nu sunt într-o situație de certitudine. De abia începem să vedem ce s-ar întâmpla. Haideți să nu facem predicții încă. Ne pregătim, ne adaptăm, pentru că și asta înseamnă diplomație. Înseamnă să fii flexibil la un moment dat.
Reporter: - Vă întreb din perspectiva unui neinițiat, cum sunt și cei care vor urmări acest interviu: ce poate să facă România concret, la nivel diplomatic, pentru a pregăti tranziția aceasta și relația cu administrația de la Casa Albă?
Dan Petre: - Relație cu administrația de la Casa Albă vom avea întotdeauna.
Reporter: - Am văzut că domnul Maior deja a fost la Pentagon, la Departamentul de Stat...
Dan Petre: - Mi se pare normal. Cum spuneam, între România și SUA există o țesătură de angajamente reciproce. Încep cu Tratatul de Pace din 1947 de la Paris, care e tratatul de bază dintre România și SUA, și se termină cu baza de la Deveselu și cu baza de la Kogălniceanu. Nu suntem în situația de acum 25 de ani, când eram încă pe gheață subțire, n-avem nici clauza națiunii celei mai favorizate. În al doilea rând, România are foarte bune relații cu personalități din zona conservatoare a SUA. Cu Newt Gingrich, când era președinte al Camerei Reprezentanților. El a fost cel care l-a găzduit pe președintele Constantinescu la Congres, el a aranjat. Mai este ambasadorul David Funderburk, senatorul Dan Coats. Sunt foarte mulți oameni care au fost foarte implicați în tranziția democratică din România și care sunt din tabăra conservatoare. Intrări avem, diplomatice, politice. De aia vă spuneam: haideți să nu o luăm tragic. Dar președintele Trump trebuie să înceapă să dea niște mesaje clare, pentru că nimeni nu prea înțelege care vor fi liniile directoare de politică. Faptul că spune Donald Trump că membrii NATO trebuie să contribuie mai mult la bugetul NATO, ăsta e un lucru care a fost pe agenda din Țara Galilor și de la Varșovia. România a început un proces de tranziție de la 1,5% spre 2% din PIB pentru apărare. S-ar putea, din cauze care țin de securitatea națională a României, să mărim acest buget. Dacă amenințările de pe est cresc. Asta e, nu putem să stăm, ca țară de graniță a UE și NATO, cu mâine încrucișate, pe principiul n-avem bani. Ce se va întâmpla, care vor fi acțiunile concrete la ONU, dacă SUA întrerup finanțările pentru anumite proiecte... s-a mai întâmplat și în timpul lui Ronald Reagan, și în timpul administrației Bush.
Reporter: - S-ar putea să asistăm, undeva în primăvară sau pe parcursul anului viitor, la o schimbare de ambasador?
Dan Petre: - E perfect normal. Pentru SUA, e o cutumă: la fiecare sfârșit de mandat prezidențial, chiar dacă, în principiu, se poate să fie ales chiar același președinte, toți ambasadorii SUA își înaintează demisia pentru a lăsa președintelui libertatea de a alege.
Reporter: - Deci ne putem aștepta la un asemenea gest din partea domnului Hans Klemm?
Dan Petre: - E în firea lucrurilor la americani. După aceea, președintele SUA poate alege să continue cu un ambasador, mai ales că domnul Klemm vine din carieră. Deci e un ambasador care vine dintr-o carieră diplomatică, a lucrat toată viața în Departamentul de stat, nu este un numit politic. O parte dintre poziție ambasadoriale ale SUA sunt...
Reporter: - Ca peste tot.
Dan Petre: - Da... mult mai mult în SUA decât în alte țări. Nu e chiar așa de mult nici pentru SUA, undeva sub 40%.
Reporter: - Deci după 20 ianuarie am putea avea schimbări.
Dan Petre: - După 20 ianuarie vom vedea ce se întâmplă. Poate președintele SUA să-i ceară domnului Klemm să continue mandatul. Poate să nu-i ceară, nu știu. Este la libera alegere a președintelui, ca și restul numirilor din cabinet. Am văzut mențineri de continuitate în diferite administrații americane, cum a fost cazul lui George Tenet la CIA.
Reporter: - Presupun că tot după ce va fi clară politica externă a domnului Trump vom afla și dacă SUA mai susțin anumite instituții sau persoane în România. Ați văzut și filmulețul respectiv realizat pentru doamna Kovesi, în care apărea și ambasadorul Klemm.
Dan Petre: - Nu pot să spun dacă SUA o să mai susțină lupta anticorupție sau nu o să mai susțină. E o chestiune de alegeri, ține și de dinamica împreună cu Guvernul României. Nu cred că e o alegere personală a ambasadorului Klemm sau a ambasadorului Gitenstein. În general, diplomații sunt oamenii care au cea mai puțină voință proprie în ceea ce fac. Se numește mandat, faci niște lucruri care îți convin sau unele care nu îți convin. Întotdeauna am spus, când nu-ți convin niște lucruri prea mult, atunci iei foaia albă de hârtie „Dragă domnule, eu am plecat acasă.”
Reporter: - Un lucru care aproape sigur se va schimba va fi domeniul susţinerii drepturilor minorităţilor sexuale. Nu va mai fi un punct central al politicii externe americane.
Dan Petre: - Trebuie să vedem. Probabil da. E clar o mişcare spre zona conservatoare şi ultraconservatoare. Trebuie văzut care vor fi marjele în care noua administraţia de la Casa Albă se va mişca. Orice guvernare, chiar dacă a câştigat o majoritate, nu poate să creadă că are unanimitate. Trebuie să ţii cont de toate părerile, chiar dacă tu ai o majoritate, trebuie să găseşti binele comun. Altfel, viaţa internă a SUA poate să devină, dacă nu instabilă, măcar exterm de agitată.
Reporter: - Mă refeream mai mult la politica externă, pentru că drepturile minorităţilor sexuale au fost promovate intes de Administraţia Obama în străinătate.
Dan Petre: - A fost un punct central al politicii interne. Gândiţi-vă că în aceşti ani s-a adoptat neutralitatea ideii de cuplu şi a căsătoriei. E o agendă internă a SUA şi a unei administraţii, a unei majorităţi de tip democrat.
Reporter: - Care a fost promovată şi pe plan extern.
Dan Petre: - Da, pentru că lor li s-a părut că e o formulă de egalitate între fiinţele umane. Sperăm să nu ajungem în extrema cealaltă, în sensul în care începem cu interzicerea avorturilor, cu probleme referitoare la familia monoparentală şi aşa mai departe.
Reporter: - Ne-am întins cu discuţia în direcţia asta pentru că şi în România este această discuţie şi ar putea fi influenţată de "sugestiile" de peste ocean.
Dan Petre: - Nu am înţeles acţiunea acelei Coaliţiei pentru apărarea familiei, pentru că nu apăruse niciodată în discursul public, în agendele partidelor reprezentate în parlament aşa ceva. Sunt nişte chestiuni ce ţin de drept european, asta e treaba Curţii Consttuţionale. Noi nu discutam despre acest lucru. Dânşii au adus-o în discuţie. În sensul în care vor o modificare constituţională, care nu e uşor de făcut, pe un punct foarte specific, nu într-o discuţie generală
Reporter: - Poate şi faptul că ambasadorii şi alţi reprezentanţi ai altor state au participat la evenimentele comunităţii gay a generat ideea că ar putea urma şi la noi...
Dan Petre: - Noi suntem membri au UE. Într-o bună parte din statele UE, diferite forme, de la căsătorie până la parteneriate în persoane de acelaşi sex, sunt acceptate, sunt în lege şi sunt ranforsate. Ţine de dreptul intern. Cum noi refuzăm la ora asta acest lucru. E adevărat, eram la o dezbatere pe teme de justiţie, unde era şi fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc, care a pus că va trebui să o luăm la un moment dat în discuţie. În primul rând din cauza chestiunilor tehnice. Ce te faci cu patrimoniul comun, moştenirea, dobândirea cetăţeniei, domiciliu? Va trebui să vedem cum rezolvăm aceste chestiuni, în termeni juridici. Dacă vreţi, putem să avem şi discuţia publică. Nu ne apucăm şi venim cu petiţia cu trei milioane de semnături.
Reporter: - Cel puţin în mentalul colectiv, există presiuni externe pe acest subiect. De asta avea legătură cu domeniul dumneavostră.
Dan Petre: - Da, dar cum vă spuneam, nu sunt numai externe, pentru că problema UE este în mare măsura o problemă internă decât una externă.
Dan Petre a fost consilier de stat, şeful cabinetului diplomatic al preşedintelui României Emil Constantinescu (1996-2000). A fost cercetăror științific la Institutul Diplomatic și secretar de stat în Ministerul de Externe. Din 2013 este director general al Institutului Diplomatic, instituție care sprijină activitatea personalului specializat din cadrul ministerului de Externe prin furnizarea de expertiză şi cursuri de instruire profesională în domeniul relaţiilor internaţionale şi al diplomaţiei.
