Premium
Răzvan Theodorescu „era un spirit iluminist, avea o eleganţă a discursului, chiar şi atunci când interlocutorii nu erau nici pe departe de acelaşi calibru”, a transmis Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, după decesul academicianului, potrivit news.ro.
„De fiecare dată când prezentam împreună o expoziţie, o conferinţă sau participam la o întâlnire amicală avea o eleganţă a discursului, chiar şi atunci când interlocutorii nu erau nici pe departe de acelaşi calibru. În civilizaţia românească, pe care a încercat şi a reuşit să o promoveze şi să o valorifice, era un spirit iluminist, dar pentru care raţiunea şi credinţa în Dumnezeu se împleteau sub exigenţa şi distincţia unei aristocraţii a spiritului. Relaţia necesară dintre credinţă şi cultură şi, mai ales, nevoia unei continuităţi în tradiţia istorică dintre cele două, pare a fi una dintre constantele civilizaţiei româneşti promovate de profesorul Răzvan Theodorescu”, a spus directorul MNLR, Ioan Cristescu.
Încă o pierdere uriaşă pentru cultura română. S-a stins academicianul Răzvan Theodorescu, istoric de artă, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române (din 2012), profesor universitar, om politic şi senator în legislatura 2000-2004, când a ocupat şi fotoliul de ministru al Culturii. A fost, de asemenea, preşedinte al Radioteleviziunii Române imediat după Revoluţie, apoi a activat în cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului, a fost membru a numeroase foruri academice internaţionale, distins cu numeroase premii şi distincţii, printre care şi Premiul Herder, în 1993.
Academicianul Răzvan Theodorescu s-a născut la 22 mai 1939, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, ale cărei cursuri le-a urmat în perioada 1955-1963, întrerupte între anii 1959-1961 din cauza exmatriculării pe motive politice - perioadă în care a lucrat ca muncitor necalificat, potrivit lucrării „Nemuritorii. Academicieni români” (Agenţia Naţională de Presă ROMPRES, 1995). Ulterior, a obţinut o bursă de specialitate în Franţa (1968) şi a devenit Doctor în ştiinţe istorice la Universitatea din Bucureşti (1972), cu teza „Elemente bizantine, balcanice şi occidentale la începuturile culturii medievale româneşti în secolele X-XIV”. Şi-a început cariera ştiinţifică în 1963, la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, unde a fost cercetător ştiinţific (1963-1987) şi director adjunct ştiinţific (1972-1977), conform volumului „Membrii Academiei Române 1866-2003” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003).
La 20 aprilie 2018 a devenit vicepreşedinte al Academiei Române. În 2018, academicianul Răzvan Theodorescu s-a numărat printre personalităţile răsplătite cu diplome de excelenţă în cadrul „Galei România – UNESCO” (aflată la a III-a ediţie), în semn de înaltă recunoaştere a contribuţiei remarcabile la împlinirea şi afirmarea idealurilor şi obiectivelor UNESCO. În 2020, în cadrul platformei on-line culturaindirect.ro a Muzeului Naţional al Literaturii Române, academicianul Răzvan Theodorescu a trecut în revistă istoria câtorva clădiri care vorbesc despre identitatea culturală şi istorică a Capitalei, contribuind la integrarea acesteia în spaţiul european, precum Hanul lui Manuc, Hanul cu Tei, Palatul Suţu, Palatul Ştirbei, Biserica Albă, Templul Coral, Catedrala Sfântul Iosif, Biserica Bărăţia, Biserica Domniţa Bălaşa.
A fost membru al Consiliului Ştiinţific al Muzeului Naţional al Literaturii Române în ultimii cinci ani şi a participat la multe dintre evenimentele instituţiei. Erudiţia sa, diplomaţia şi starea de echilibru pe care le transmitea auditoriului au construit o imagine durabilă de reper intelectual.
„Visele mele sunt aceleaşi. Am visat să construiesc o istorie credibilă a civilizaţiei româneşti. A fost ideea mea de la 20 de ani şi astăzi, la peste 80 de ani, pot să spun că mi-am îndeplinit-o. S-a spus despre oamenii de cultură că trăiesc într-un turn de fildeş, e adevărat, şi acest lucru devine şi mai adevărat în condiţiile de mizerie morală, de mitocănie, de mahalagism în care se află astăzi societatea românească. Turnul de fildeş există, trebuie să existe şi în el trebuie să ne retragem din când în când. Da, mediocritatea este la putere astăzi, este la putere ca niciodată. România este o Românie needucată, este o Românie incultă, este o Românie în care oameni care nu reprezintă nimic, no names, au ajuns în condiţii supreme, aş spune. După noi rămân opera şi o biografie cât mai senină...”, mărturisea academicianul Răzvan Theodorescu, invitat fiind în cadrul unui eveniment realizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române, al cărui prieten nepreţuit a fost de-a lungul timpului.
