Premium
Comisia juridică a Senatului a amânat, marţi, pentru o săptămână, discutarea propunerii de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care este iniţiată de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE).
Potrivit lui Tăriceanu, iniţiativa sa vizează "scoaterea actului de Justiţie de sub influenţa politicului".
Citește și: Acuzat de ucidere din culpă, Gabriel Oprea reacționează: E de domeniul fantasticului
"E un proiect important pentru mine pentru că l-am iniţiat, dar nu cred că este un proiect personal. Este un proiect care vizează consolidarea independenţei Justiţiei. Deci este de interes pentru societate şi pentru puterea judecătorească, în final. În ce priveşte punctele de vedere ale celorlalte grupuri parlamentare şi ale celorlalte partide, chiar dacă m-aţi întrebat de PSD, fiecare avem propria abordare în această chestiune şi în altele. Nu suntem fraţi siamezi. Avem o alianţă politică, colaborăm foarte bine, dar în această chestiune putem să avem şi puncte de vedere diferite. Eu îmi menţin punctul de vedere care este şi al ALDE", a declarat Tăriceanu, la Senat, întrebat dacă a discutat cu senatorii PSD în vederea obţinerii unei majorităţi care să asigure adoptarea propunerii în plen.
Concret, Tăriceanu propune modificarea articolului 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii.
În prezent, art. 53 alin. 1 stipulează că preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii de la ÎCCJ sunt "numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani".
Călin Popescu-Tăriceanu propune ca şi art. 53 alin. 6 să fie modificat prin iniţiativa sa de lege, astfel încât revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi să se facă "de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător".
În prezent, revocarea acestora din funcţie se face de către preşedintele României, la propunerea CSM.
În iniţiativa sa legislativă, Tăriceanu propune ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat - "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului".
De asemenea, preşedintele Senatului propune şi modificarea art. 54 alin. 1 în sensul ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia să fie numiţi ''de CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".
Articolul 54 alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.
Iniţiativa legislativă a preşedintelui Senatului vizează şi modificarea alin. 4 astfel că "revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică corespunzător".
De asemenea, Tăriceanu propune abrogarea alin. 3 al articolului în discuţie, care stipulează că preşedintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcţii, "aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului", anunță Agerpres.
