Premium
Discuțiile privind eventuala comasare a alegerilor au pus pe jar partidele de opoziție, mai cu seamă că acestea nu dispun de structuri foarte puternice în teritoriu, acolo unde mobilizarea este primordială.
Dacă AUR încearcă să pregătească terenul prin mobilizarea membrilor și simpatizanților, după cum am arătat ieri aici, sursele noastre spun că scenariile discutate de liderii USR, PMP și Forța Dreptei iau în calcul mai multe variante de luptă. Pe de o parte, aceștia știu că argumentele de ordin legal nu prea stau în picioare.
Asta pentru că data alegerilor se stabilește dintotdeauna de către guvern. Iar împotriva uzanțelor ar fi modificarea legislației electorale, adică schimbarea regulilor în timpul jocului, ipoteză neaflată în socotelile puterii. În plus, istoria dovedește că până în 2004 primul tur al alegerilor prezidențiale se organiza întotdeauna în aceeași zi cu alegerile parlamentare.
Mai mult, este grea pledoaria împotriva organizării concomitente a două tipuri diferite de alegeri, după precedentul din 2019, când actualul președinte, susținut pe atunci și de USR, a convocat așa numitul „referendum pentru justiție”, al cărui rezultat a fost încălcat chiar de Ludovic Orban câteva luni mai târziu, din funcția de premier, prin ordonanța de urgență care a actualizat legile penale. Totuși, dimensiunea morală este singura care poate prinde la nivelul electoratului progresist, dominant între alegătorii „polului de dreapta”.
Asta pentru că și fondatorii acestei asocieri știu că peste 90% din votanții estimați de sondaje fac parte din bazinul USR, zestrea celorlalți doi fiind, în total, de 1-2%.
Explicația e simplă
Iar explicația e simplă, aritmetica scrutinului fiind alta decât cea din școala primară: simpatizanții PMP, în majoritate conservatori, care însumează o intenție de vot de circa 3 procente, nu vor să trimită în demnități publice pe exponenții mișcării #rezist.
La fel, puținii fani ai lui Ludovic Orban nu uită că acesta a pierdut fotoliul de la Palatul Victoria tocmai din cauza opoziției USR. Or, dacă socoteala națională arată că 12%USR + 4%PMP + 2%Forța Dreptei pot însuma la urne cel mult 14%, lupta simbolică în stare să dea coeziune alianței se va da în Capitală.
Iar dacă alegerile locale se vor desfășura pe 9 iunie, în cazul previzibilului eșec al candidatului comun, Nicușor Dan, destrămarea până la parlamentare devine un scenariu plauzibil și aducător de frisoane pentru echipele conduse de Nicușor Dan și Eugen Tomac. Asta pentru că doar USR are garantată prezența parlamentară pe liste proprii.
Și de aici se fac și desfac planuri de luptă pentru București, unde tabloul nu arată deloc promițător. Deși actualul edil beneficiază încă de o simpatie în jurul a 22-24%, scorul celor nemulțumiți de prestația sa merge spre 70%.
În plus, pe măsură ce se apropie alegerile, PNL încearcă să se disocieze din ce în ce mai clar de eșecurile administrative ale PMB.
Deși a girat la nivel politic, alături de USR și PMP, toate inițiativele lui Nicușor Dan, generatoare de blocaj edilitar și de trafic, pagube economice și de mediu majore sau dezamăgire privind termoficarea, starea parcurilor sau stoparea marilor proiecte de infrastructură demarate de fosta echipă, liberalii dau semnale că ies din captivitatea periculoasă în care s-au complăcut, inclusiv din cauza situației majorității consilierilor generali, fideli lui Ludovic Orban. Mai mult, în cazul comasării localelor cu europarlamentarele, dispare scenariul ca un scor slab al PNL pentru candidații de Bruxelles să-i readucă pe liderii din Modrogan alături de USR, urmare a mișcărilor interne.
Așadar, ipotezele realiste de lucru pot merge doar pe diminuarea pagubelor iminente. Asta pentru că, și dacă prin absurd Nicușor Dan ar câștiga un al doilea mandat, majoritatea politică PSD-PNL din Consiliul General ar fi una extrem de confortabilă.
Reîncălzirea unor teme vechi
Prin urmare, strategii USR-PMP-FD se pregătesc înfrigurați pentru reîncălzirea temelor negative care au animat alegătorii în 2020: lupta anti-PSD și cu mafia imobiliară.
Subiectele pe care se mizează și-au mai dovedit anterior eficacitatea, însă în alte contexte: în 2020 PSD venea după un an greu, de lupte interne la vârf, cu liderul național condamnat, iar simpatia celui de-al doilea mandat obținut de Klaus Iohannis la Cotroceni în 2019 încă producea efecte.
Chiar și așa, victoria împotriva Gabrielei Firea a fost la limită, cu toată susținerea forțelor aceleiași „drepte unite”, în fapt o coaliție anti-PSD. Totodată, în 2024 lipsește tandemul cu sectoarele: dacă în subunitățile 3, 4 și 5 actualii primari câștigă fără emoții, cu scoruri amețitoare, Nicușor Dan se află în relații bune doar cu Clotilde Armand, nici măcar edilul USR-ist de la Sectorul 2 nefiindu-i apropiat.
Astfel, anul acesta, oamenii vor putea evalua comparativ performanțele actualului și fostului edil. Similar, și lupta cu „rechinii imobiliari” și-a pierdut din suflu, câtă vreme stoparea tuturor construcțiilor din București a reușit doar să alunge marile companii internaționale, cauzând șomaj și închideri de firme, dar lăsând locul liber tocmai „dezvoltatorilor” dubioși, care adesea nici măcar nu cer autorizații de construire. În paralel, s-au blocat și investiții din PNRR, cel mai celebru exemplu fiind cel într-un centru oncologic de stat din Sectorul 2.
