Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o dezvăluire a jurnalistului Cătălin Tache pe tema înțelegerilor secrete și a luptelor interne din PSD care pot decide soarta partidului în perioada imediat următoare.
Național:
Carmen Dan de Teleorman contra Elena Dinu de Giurgiu, aceasta este in momentul de fata disputa care poate pecetlui soarta politica a PSD-ului si chiar a tarii pentru o buna perioada de timp de acum inainte. Pentru ca, la doar cateva ore dupa ce dezvaluiam intelegerea secreta dintre Ioan Rus si Niculae Badalau, acesta din urma deja a declansat atacul la stabilitatea actualei formule guvernamentale. Astfel ca l-a durut in cot de ce parere ar putea avea Dragnea sau Tudose si a iesit public cerand remanierea ministrului Florian Bodog. In locul caruia vroia sa o propulseze pe Elena Dinu, deputata de Giurgiu cunoscuta in tot PSD-ul drept „blonda lui Badalau”. Iata insa ca nu a fost sa fie, mai ales ca, vorba ceea, nici Bodog nu era chiar singur prin partid… Totusi, Badalau s-a ales cu ceva, reusind sa puna un vacar de casa din Clejani nici mai mult nici mai putin decat subsecretar de stat la Sanatate.
Mai mult, in aceste zile Badalau tocmai ce-i forteaza din nou mana lui Mihai Tudose, premierul fiind presat sa „inghita” numirea drept presedinte la OSIM a lui Ionut Barbu, pe care il recomanda pentru aceasta functie poate doar faptul ca le-a montat centralele termice cam tuturor „haladitilor” din Giurgiu. Insa atatat din spate de „creierul” Ioan Rus, Badalau incearca acum marea cu degetul, declansand un „razboi al blondelor” la sefia Ministerului de Interne care se anunta drept un nou focar exploziv in PSD. Pentru ca, de parca nu s-ar fi facut deja destula microfonie in jurul sau, „Blonda lui Dragnea” de la Teleroman are acum si o pretendenta pe masura in „Blonda lui Badalau” de la Giurgiu, deputata Elena Dinu. Cea pe care, galant nevoie mare, „Naica” Badalau vrea sa o consoleze pentru ca nu i-a putut oferi portofoliul Sanatatii cu mult mai atractivul Minister al Internelor. Si, chiar daca greu incercata Carmen Dan nu se va dovedi chiar atat de usor de doborat si va rezista noului asalt coordonat din spate de gruparea „Caritas”, este de asteptat ca Badalau tot sa obtina ceva posturi la varful MAI drept compensatie. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Am 21 de ani şi am terminat liceul în anul 2015, la profilul de filologie, una dintre probele de la bacalaureat fiind istoria.
În patru ani de liceu pe care i-am făcut în oraşul meu natal, Brăila, am învăţat maxim trei fraze despre regele Mihai. Am învăţat că a fost regele României, că a fost moştenitorul lui Carol, şi că în `44, în timpul războiului, a întors armele şi a aliat România cu ruşii. Nu, nu ştiam că era regele României şi când eu eram licean.
Cum poţi tu sistemule, să nu scrii un capitol despre regele Mihai, în cartea de istorie?
Printre zecile de manuale şi de materii şcolare, printre miile de pagini scrise „papagaliceşte” după dictare, cine mai avea timp să ne explice cine este regele României?
Astăzi pot spune că mă găsesc poate ruşinat că nu ştiu cine a fost regele Mihai, şi în timp ce trec prin primele trei pagini de Google şi prin toate secţiunile Wikipedia, îmi dau seama că nu sunt singurul. Sunt unul dintre zecile de mii de absolvenţi anuali ai sistemului de învăţământ românesc, care iese din şcoală aproape la fel de dezinformat, după ce a vânat prezenţe şi note timp de 12 ani. Dar am diplomă.
Spre ruşinea mea, abia astăzi am aflat că Regele Mihai şi Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii sunt verişori. Aş putea fi numit ignorant. Dar de unde să ştii în clasa a 9-a că o poveste sau o personalitate are mult mai multe în spate decât ceea ce spune profesorul? De unde să ştii că Regele Mihai, în timp ce învăţai despre el, cu gândul la pauza mare, era una dintre cele mai marcante personalităţi ale secolului 20? (Mai multe detalii AICI)
România Liberă:
Cu greu ne putem imagina unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat al României fără contribuţia sa: a mers prin aşezările Ardealului pentru a-i strânge pe români şi a pregătit Marea Adunare de la Alba Iulia, a citit în faţa celor prezenţi, alături de alţi fruntaşi ai vremii, Rezoluţia Unirii şi a fost împuternicit, ca membru al delegaţiei ardelene care a mers al Bucureşti, să înmâneze Hotărârea de Unire Regelui Ferdinand. Dar nu a fost numai momentul de graţie al Unirii. Puterea de model a Cardinalului Iuliu Hossu este dată şi de ţinuta sa morală şi profesională de-a lungul întregii sale vieţi.
Iuliu Hossu s-a născut la 30 ianuarie 1885, în Milaş, un sat din actualul judeţ Bistriţa-Năsăud. Clasele primare le-a urmat la Şcoala poporală confesională greco-catolică din sat. Apoi, primele trei clase gimnaziale, la Gimnaziul luteran german din Reghin, iar clasa a IV-a, la Gimnaziul Romano Catolic maghiar din Târgu-Mureş. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
După întâlnirea în trei în faţa preşedintelui german Franc-Walter Steinmeier, preşedintele social-democraţilor, Martin Schulz, cancelarul Angela Merkel şi liderul CSU, partenerul bavarez al creştin democraţilor, Horst Seehofer, se propagă semnale clare în direcţia relansării negocierilor pentru o mare coaliţie care ar aduce în prim plan, în martie, un nou guvern german al cancelarului Angela Merkel. E continuitate.
Pe de altă parte, Schluz a negat această perspectivă şi spune doar că este o opţiune. Mai mult, solicită probe de bunăvoinţă publice înaintea lansării negocierilor. Mai exact, Martin Schulz vorbeşte despre nevoia de a andosa public proiectul lansat de către Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, pentru un ministru de Finanţe European al grupului Euro, impozite şi taxe comune la nivelul statelor membre ale Zonei Euro ca prim pas în viitoarele negocieri. Este vorba despre proiecte susţinute de către SPD şi respinse de către CDU, o formulă inacceptabilă astăzi pentru doamna Merkel.
Iată însă că un eveniment nou e menit să discute intransigenţa lui Martin Schulz, cel care a anunţat clar retragerea în opoziţie după alegeri şi a avut cel mai slab scor înregistrat de către social-democraţi, poziţie contestată de un număr de social democraţi, parlamentari în fostul şi actualul parlament. În faţa unei anumite scindări în partid, pasul în spate pe poziţia negocierii cu condiţii inacceptabile e, de fapt, o altă formă de a respinge Marea Coaliţie, fapt ce-l poate costa pe Martin Schulz postul de preşedinte al SPD.
Partidul Social-Democrat condus de Martin Schulz va avea congresul la Berlin, în 7-9 decembrie, un congres în care, şi preşedintele Shulz a subliniat-o, toate opţiunile sunt pe masă. Însă o înfrângere a propunerilor actualului preşedinte în faţa unui vot în Congres poate duce la demiterea sa din funcţie. Opţiunile anunţate sunt foarte departe de Marea Coaliţie, respectiv variantele evocate merg spre guvern minoritar CDU/CSU cu susţinere selectivă social-democrată, variantă respinsă deja de CDU, Cancelarul Angela Merkel nedorindu-şi un guvern minoritar. (Mai multe detalii AICI)
