DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

DNA deschide un nou front. Se pregătește o amplă operațiune

mason, masonerie

National:

Spre deosebire de Florian Coldea, este deja de acum clar ca, atacata din toate partile,  Laura Codruta Kovesi a adoptat o strategie total diferita fata de cea a generalului care a condus peste un deceniu Serviciul Roman de Informatii. Astfel ca, adepta a teoriei ca apararea cea mai buna este tot contraatacul, sefa Directiei Nationale Anticoruptie este gata sa joace totul pe o singura carte si sa dinamiteze societatea romaneasca, deschizand un nou front care sa polarizeze toata atentia.
Care deja a aratat „pisica” Marii Loje Nationale din Romania, prin deschiderea acestei „cutii a Pandorei” in unele rechizitorii trimise  in instanta. Desigur, este vorba despre o operatiune pe cat de ambitioasa, pe atat de riscanta, tinand cont ca, de la serviciile secrete la ANAF si de la Ministerul Apararii la cel de Interne, nenumarate structuri au la varful lor membri ai Masoneriei. De asemenea, si Justitia „geme” de acestia, astfel ca este greu de prevazut deznodamantul unei asemenea operatiuni. Mai ales ca, in fond si la urma urmei, se poate invoca faptul ca este vorba despre o organizatie nu doar ilegala, dar chiar de una de interes public, inca de pe vremea guvernului Nastase. Astfel ca singurele acuzatii ce se pot face legal tin de eventuala nedeclarare a apartenentelor seflor din sistem la aceasta organizatie. Ramane insa de vazut si daca astfel de acuzatii vor rezista in instantele de judecata. Si, desigur, care va fi reactia „fratiilor” astfel amenintate…
Sistemul, rupt in doua
Inca in urma cu peste un an, apareau in rechizitoriile procurorilor  din Romania primele referiri la masoni.
Insa, de aceasta data, DNA a facut o miscare pe cat de surprinzatoare, pe atat de greu de anticipat cu ce rezultate se va solda, dupa ce procurorii anticopruptie au dispus trimiterea in judecata a doua nume grele din sistem, pentru ca nu ar fi recunoscut ca apartin de Marea Loja Nationala din Romania. Cel mai „harsait” caz este, desigur, cel al judecatorului Ovidiu Galea, de la Tribunalul Oradea. Iata insa ca si Liviu Popa, fost sef al Politiei Romane si cunoscut in tot sistemul drept „chestorul lui Blaga” a fost acum trimis in judecata tot pentru ca nu a mentionat in declaratiile de interese calitatea de membru al unei Loje din Romania”. Iar acest demers al procurorilor Laurei Codruta Kovesi nu face decat sa intarate si mai mult situatia dintr-un sistem care oricum era rupt de mult in doua, in ceea ce priveste apartenenta sau nu la lojele masonice.
Iata insa ca acum se poate sparge „buboiul” si doar initiatii sistemului stiu cat de delicat este acest subiect. Iar tragerea batistei de pe „tambalul masonic” nu va face decat sa atate si mai mult nemilosul razboi fratricid din sistem, insa unul care pare tot mai bine „alimentat” si din afara (...)

Ziarul Financiar:

În discursul de inaugurare, considerat extrem de agresiv, Donald Trump, noul preşedinte al Americii, le-a promis americanilor că le va aduce înapoi joburile pierdute (duse de companiile americane în afara ţării), va opri căderea clasei de mijloc şi închiderile de fabrici (tot din cauza joburilor duse în afară) şi va face America mare din nou.
A fost mai mult un discurs de inaugurare economic decât politic, iar primele decizii sunt legate de punerea în discuţie a unor tratate comerciale considerate de Trump proaste pentru America, ceea ce arată că noul preşedinte nu glumeşte
(...)
Donald Trump promite o altă viaţă pentru americani, în care ei vor fi puşi pe primul loc, şi nu companiile sau elita politică de la Washington. De elita de pe Wall Street nu a mai amintit, întrucât administraţia lui este împânzită de bancheri de la Goldman Sachs, cea mai influentă bancă din lume.
Despre ce nu vorbeşte Donald Trump însă este legat de optimizarea fiscală a companiilor americane, unul dintre motivele pentru care acestea au deschis locuri de muncă şi capacităţi de producţie în alte ţări. Marile companii americane deţin în afara jurisdicţiei fiscale SUA profituri de 1,8 trilioane de dolari, câştiguri obţinute de peste tot din lume, inclusiv din România.
Acţionarii marilor companii americane sunt mulţumiţi de această politică de optimizare, globalizare, tăierea joburilor din America - care sunt mai scumpe decât unele din China, Mexic, Europa de Est - , pentru că în final le aduce un profit mai mare şi implicit o creştere a valorii acţiunilor.
În România, companiile americane au pe statul de plată câteva zeci de mii de români prin afacerile deschise aici. Oracle, IBM, Microsoft, Amazon, CGS, General Electric, Ford, Citi, NCH etc. au centre de servicii, bănci sau fabrici împânzite în toată ţara, un angajat de aici aducând la finalul zilei un profit mai mare decât dacă ar angaja unul pe poziţie similară în America, pentru că de asta au venit aici. Bineînţeles, au venit să-şi vândă produsele şi serviciile lor la preţuri ca de America, dacă nu chiar mai mari.
Dacă produsul este realizat în România, optimizarea fiscală şi financiară se face apoi prin centrele fiscale din Irlanda, Luxemburg, Cipru sau cine ştie pe unde.
Deci în joc sunt locuri de muncă versus optimizare umană şi fiscală, de unde câştigă companiile mai mulţi bani. Poate să schimbe Donald Trump această politică a marilor companii americane, care îşi bazează o bună parte din câştiguri pe această optimizare?

Evenimentul Zilei:

A început și epoca Trump. Noul Președinte american a preluat mandatul după depunerea jurământului și rostirea unui discurs inaugural ce amenință să readucă lumea la nivelul de uluială de la lansarea candidaturii magnatului imobiliar. Într-adevăr, atunci era însă virtualitate, posibilitate, cu o probabilitate redusă. Azi suntem în fața realității.
Prin multiplele afirmații din discurs, lumea desenată de noul Președinte în Epoca Trump se anunță una mai puțin visătoare, mai puțin înclinată spre valori democratice și principii morale, chiar dacă reîntoarsă spre un tip de mitologie a omului alb cuceritor al Vestului Sălbatic, cu arma în mână, croindu-și propria soartă în istorie. În orice caz mai îndreptată spre interese stricte și pragmatice în care câștigul economic, imediat, e valorizat mai mult decât umanitatea, generozitatea, deschiderea sau solidaritatea. Cam asta a rămas din componenta filozofică anunțată a fi atinsă în discurs. Și e de luat în seamă!
Democratizarea se produce, în mod paradoxal, la venirea lui Trump. Noul Președinte american anunță revenirea puterii de la elită la cetățeanul de rând. Intrarea în prim plan și implicarea tuturor americanilor, inclusiv a celor care se autocenzurau de la participare din lipsa informației sau a cunoștiințelor, dar și abdicarea de la participare, în ultimele alegeri, a celor mai bine plasați în spațiul academic și al cunoașterii, sătui că democrația dă doar familii în conducerea statului – Kennedy, Bush, Clinton, Obama în viitor – a dus la o scădere a nivelului de pregătire a celor participanți la vot și în alegeri. Iar acest lucru se vede la nivelul aspirațiilor, așteptărilor și a perspectivelor unui stat croit instituțional pe asemenea viziuni despre viață.

RFI:

In Franţa, după primul tur al primarelor stîngii în contextul prezidenţialelor, s-au detaşat doi candidaţi: Benoît Hamon şi Manuel Valls. 7500 de birouri de vot, şapte candidaţi, trei favoriţi, aproape două milioane de alegători: acesta este, în cifre, tabloul acestui prim tur, în aşteptarea următorului care va avea loc pe 29 ianuarie.
Doi oameni pretind în acest moment că reprezintă stînga socialistă în Franţa cu şansa de a ajunge la palatul Elysée: Benoît Hamon şi Manuel Valls. Primul dintre ei, Benoît Hamon, 49 de ani, care a ocupat între 2012 şi 2014 mai multe funcţii prezidenţiale la economie şi educaţie, totalizează peste 35,2 la sută din voturi. El reprezintă şi surpriza acestui scrutin, de fapt s-a impus printr-o anumită constanţă şi coerenţă în ce priveşte programul său axat pe revenirea la valorile clasice ale stîngii.
Fostul premier Manuel Valls, 54 de ani, plasat al doilea cu peste 31,6 la sută din voturi, are toate motivele să se simtă sancţionat de electorat, în special datorită faptului că este asociat cu bilanţul preşedintelui François Hollande, considerat de mulţi francezi ca fiind relativ modest.
De notat că pe locul al treilea s-a situat Arnaud Montebourg, cu aproximativ 18,7 la sută din voturi. El este şi „marele înfrînt” al acestui scrutin, după ce multă vreme a dat impresia că avea o anumită dinamică în favoarea sa.
Miercuri 25 ianuarie va avea loc o dezbatere televizată între cei doi cîştigători, o ocazie pentru noi clarificări în privinţa a ceea ce îi deosebeşte şi îi apropie. Ei reprezintă de fapt două curente diferite, Benoît Hamon nu a fost de acord cu politica economică a preşedintelui François Hollande şi a alimentat „fronda” din interiorul formaţiunii socialiste. In ce-l priveşte pe Manuel Valls, el reprezintă un curent reformist dar oarecum pro-guvernamental.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.