Premium
Numai 1% din cei 12.000 de minori solicitanţi de azil care trăiesc în taberele insalubre de pe insulele elene din Marea Egee merg la şcoală, ceilalţi fiind privaţi de educaţie, conform unei estimări a Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), transmite marţi AFP, potrivit Agerpres.
'Copiii sunt disperaţi, accesul la educaţie este o problemă importantă mai ales în taberele de înregistrare şi identificare suprapopulate' ('hotspot'-uri) situate pe cele cinci insule din Marea Egee (Lesbos, Chios, Samos, Leros şi Kos), a declarat Boris Ceşirkov, purtător de cuvânt al UNHCR-Grecia.
Pe aceste insule trăiesc, în condiţii mizere, în jur de 35.000 de migranţi şi refugiaţi, printre care se află 12.000 de minori, a precizat Ceşirkov.
Lipsa de şcolarizare provine mai ales din coordonarea deficitară între autorităţile locale şi stat pentru transportul copiilor la şcoală sau din întârzierea trimiterii de profesori şi învăţători pentru a le preda după-amiezile migranţilor minori în şcolile publice.
'Copiii au nevoie de normalitate, să se afle într-o clasă cu alţi copii', a subliniat purtătorul de cuvânt.
Pentru a răspunde acestei probleme, UNHCR şi ONG-uri organizează cursuri de limbă sau alte activităţi pentru copii, fără însă a putea înlocui şcolarizarea oficială.
După marea criză migratorie din 2015, Grecia a redevenit în acest an principala poartă de intrare în Europa pentru solicitanţii de azil, veniţi în marea lor majoritate dinspre Turcia, la bordul unor ambarcaţiuni precare.
Numeroase ONG-uri denunţă condiţiile insalubre din aceste tabere. Într-o scrisoare deschisă de la sfârşitul lunii noiembrie, organizaţia Medici fără Frontiere a tras un semnal de alarmă în special în privinţa situaţiei copiilor, cerând Uniunii Europene 'să acţioneze de urgenţă' pentru 'a pune capăt acestui ciclu de suferinţe', mai ales deteriorării stării fizice şi mintale a minorilor.
