Premium
Dr. Adrian Cătinean, specialist în gastroenterologie, nutriție și dietetică, vorbește despre grăsimile bune și rele, dar și cum influențează acestea metabolismul și sănătatea organismului uman.
„Inteligența și înțelepciunea poporului român de multe sute de ani are mare dreptate, știința vine să o confirme, pentru că atunci când mâncăm slană cu ceapă și bem un pahar de țuică, slana ne protejează împotriva efectelor dăunătoare ale alcoolului.
Mai bine gătim cu unsoare decât cu ulei Omega 6 pentru că bariera intestinală este mai puternică și efectele adverse asupra ficatului sunt mai puține, cu atât mai mult cu cât punctul de ardere la unsoare este mult mai înalt decât la uleiul de măsline și atunci nu există pericolul de a se crea grăsimi trans, atât de toxice”, spune medicul, potrivit solidnews.ro.
Cele mai bune uleiuri sunt uleiurile Omega 3
Adrian Cătinean spune că sunt șapte tipuri de grăsimi.
„O să le excludem pe cele mai toxice, care sunt grăsimile trans, care nu pot fi metabolizate în ficat, pentru că blochează mitocondria, centrala de energie a celulei.
Mitocondria provine dintr-o bacterie veche care a fost inclusă intracelular, astfel ajungem la concluzia că, de fapt, grăsimile trans nu pot fi metabolizate în metabolismul bacterian, deci ne fac rău și din punct de vedere al florei intestinale. Ce ne rămâne atunci? Cele mai bune uleiuri sunt uleiurile Omega 3, care promovează sănătatea sistemului nervos, teaca neuronală, transmisia, sunt antiinflamatorii și le găsim în principal în carnea de pește sau în uleiul extras din pește.
Problema este că uleiurile Omega 3 nu sunt sintetizate de către pești, ci provin din algele pe care peștii le mănâncă și apoi, la rândul nostru, noi mâncăm carnea și uleiul de pește. Deci noi consumăm Omega 3 la a treia mână, dacă vreți”, arată medicul.
Alte grăsimi mai sunt: cele mai frecvente sunt grăsimile polinesaturate, grăsimile curate și grăsimile mononesaturate.
Uleiul de măsline pus în tigaie devine toxic
„Să începem cu ultima: ultima este uleiul de măsline, acidul oleic care este un ulei foarte bun, netoxic atâta timp cât este consumat la temperatura camerei. Când îl punem în tigaie să gătim, dacă depășim 165 de grade sub acțiunea căldurii se creează niște duble legături și uleiul de măsline devine un ulei trans, care v-am spus că este de evitat pentru că este foarte toxic.
Punem în discuție grăsimea sau uleiul saturat, care provine din slănină și din carnea animală, și uleiurile polinesaturate, care provin din semințe, ulei de floarea soarelui, de porumb, de rapiță și care sunt constitute din Omega 6. Ultimele cercetări au spus despre uleiurile Omega 6 că sunt pro-inflamatoare.
Da, pentru că sunt precursori de tromboxani, leucotriene, citochine, adică de factori pro-inflamatori care se găsesc în lupta noastră cu infecțiile. Nu spunem sub nicio formă că nu avem nevoie de Omega 6.
Avem, pentru că ne întâlnim cu infecții și inflamația ne salvează viața de multe ori. Dar ce ne facem dacă Omega 6 este absolut preponderent în alimentația noastră iar Omega 3 lipsește cu desăvârșire? Atunci vom avea un efect pro-inflamator”, explica medicul gastroenterologul.
„Am spus că o să atingem și perspectiva intestinală și aici, poate vă amintiți dintr-un material al meu anterior, am vorbit despre LPS, lipopolizaharide, care sunt componente normale ale membranei bacteriilor gram negative și acestea se eliberează de fiecare dată când mâncăm și sub acțiunea sucurilor digestive și enzimelor se distrug bacteriile gram negative comensale din care avem trilioane în interiorul intestinului și se eliberează această toxină, lipopolizaharidă, care se mai numește și endotoxemie metabolică și care în mod normal, la persoanele sănătoase ar trebui complet eliminată prin scaun.
Rezultate surprinzătoare relevate de un studiu
Ce se întâmplă atunci când trece de bariera intestinală și ajunge în sânge? Se stimulează în primul rând inflamația, există efect metabolic, hormonal, dar și de distrucție la nivel neuronal. Se pare că lipopolizaharidele, toxicitatea lor, mai bine spus, depinde de tipul de grăsime pe care îl consumăm pentru că capătul moleculei lipidice, lipidul A, se formează din grăsimile pe care le mâncăm în mod natural”, mai arată acesta.
Medicul vine cu un studiu făcut pe model animal, de șoareci consumatori de alcool, la care s-a vrut a se vedea care dintre grăsimi, saturate sau nesaturate, deci grăsime animală, că s-a folosit untură de vită sau Omega 6, ulei de porumb, deci care dintre acestea stimulează o barieră intestinală sănătoasă și mai puțin factor pro-inflamator și în final produce un efect protectiv asupra hepatitei alcoolice induse, sigur, de consumul de alcool.
„Ce s-a constatat este puțin surprinzător, dar poate să ne explice anumite lucruri. Cele două loturi de animale de laborator au fost hrănite diferit, unele cu grăsimi polinesaturate, în speță uleiul de porumb, iar celelalte cu grăsimi saturate, în speță grăsime de vacă.
Sigur, amândouă loturile au fost expuse consumului de alcool. S-a constatat că grăsimile saturate, surprinzător, creează o barieră intestinală mult mai puternică prin exprimarea proteinelor de joncțiune intercelulară și prin exprimarea mai redusă de factori pro-inflamatori, ca urmare având parte de o hepatită alcoolică mult mai redusă decât lotul de comparat, care a fost hrănit cu grăsimi polinesaturate”, a spus medicul.
