Înalta Curte de Casație și Justiție a dat o lovitură dură Guvernului și Autorității Naționale Sanitar-Veterinare: a anulat, definitiv, articolele dintr-o hotărâre de guvern care permiteau statului să refuze despăgubirile fermierilor ale căror animale erau ucise sau sacrificate în focare de boală, dacă aceștia fuseseră sancționați contravențional sau acuzați că nu au respectat toate obligațiile sanitar-veterinare.
Decizia ICCJ, nr. 3.562 din 19 iunie 2025, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 1118/4.XII.2025 - Dată la care hotărârea devine obligatori - deschide calea pentru o posibilă avalanșă de procese împotriva statului, din partea fermierilor loviți de pesta porcină africană și alte boli transmisibile, care s-au trezit cu animalele omorâte, dar fără un leu despăgubire.
Ce a decis Înalta Curte
În urma recursului formulat de o societate comercială de creștere a suinelor, L. SRL, Înalta Curte a admis recursul împotriva unei sentințe a Curții de Apel Pitești, a casat sentința și, în rejudecare, a anulat art. 4 alin. (4) și art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 1.214/2009, actul care stabilea metodologia de plată a despăgubirilor pentru animalele tăiate sau ucise în focare de boală.
Textele anulate erau exact cele care spuneau că nu beneficiază de despăgubiri proprietarii de animale dacă:
au fost sancționați contravențional în baza HG 1214/2009;
nu au anunțat la timp medicul veterinar;
nu au respectat normele de igienă și biosecuritate;
au introdus animale fără documente sanitar-veterinare;
au adus animale din exploatații aflate în programe de combatere a unor boli;
„au încălcat legislația în vigoare”, potrivit constatărilor autorităților.
Cu alte cuvinte, Guvernul crease, printr-o simplă hotărâre, o listă de motive pentru care statul putea refuza despăgubirile, deși legea primară spunea foarte clar că proprietarii de animale ucise în focare de boală sunt îndreptățiți la compensații.
Înalta Curte spune, în esență, că această „trișare” la nivel normativ nu este permisă.
De ce este hotărârea atât de importantă
Judecătorii au stabilit că HG 1214/2009 este legislație secundară și trebuie să se supună Legii și Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind activitatea sanitar-veterinară. Mai mult, prin acele articole, Guvernul nu doar a „detaliat” condițiile de acordare a despăgubirilor, ci a introdus veritabile excepții, care „lasă fără conținut” dreptul la despăgubire recunoscut de lege.
Înalta Curte reține că Hotărârea de guvern „nu poate cuprinde reglementări primare ale raporturilor juridice” și nu poate, sub pretextul de a stabili condițiile și modalitățile de acordare a despăgubirilor, „să introducă ipoteze ce lipsesc de însuși dreptul la despăgubiri pe beneficiarii prevăzuți de lege”.
Judecătorii invocă explicit principiul ierarhiei actelor normative și Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă. Pe scurt: o Hotărâre de Guvern nu poate modifica sau restrânge ceea ce a stabilit deja o lege sau o ordonanță.
Caz concret: fermă de porci lovită de pesta porcină africană
Procesul a pornit de la o fermă de porci din județul Hunedoara, deținută de L. SRL. În 2021, la exploatație a fost confirmat un focar de pestă porcină africană, iar prin decizia prefectului s-a dispus ucidere în masă a întregului efectiv de suine.
Proprietarul nu dor că a rămas fără animale, dar a și fost sancționat contravențional de DSVSA în baza HG 1214/2009, iar, în baza acelor articole acum anulate, i s-a refuzat plata despăgubirilor.
În loc să atace doar procesul-verbal de contravenție, societatea a mers mai departe și a lovit direct în normele care stăteau la baza refuzului: a cerut anularea articolelor din HG 1214/2009 care permiteau statului să spună: „ai greșit, nu-ți mai plătim nimic”.
Curtea de Apel i-a respins acțiunea, dar Înalta Curte i-a dat dreptate: Guvernul a mers prea departe.
Judecătorii: Guvernul a încălcat legea și Constituția
Instanța supremă arată că dreptul la despăgubiri pentru animalele ucise în focare de boală este reglementat de art. 26 din O.G. nr. 42/2004. Mai mult, această ordonanță enumeră clar categoriile de beneficiari și stabilește principiul despăgubirii. totodată, Înalta Curte spune că nu prevede nicăieri că despăgubirile pot fi refuzate în caz de contravenții sau nerespectarea unor proceduri administrative.
Prin urmare, consideră judecătorii, „dispozițiile art. 4 alin. (4) și art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 1.214/2009 stabilesc, pentru prima dată, cazurile de excludere de la despăgubiri, deși astfel de prevederi lipsesc din actul normativ cu forță juridică superioară”.
Înalta Curte constată că astfel a fost afectat dreptul substanțial al proprietarilor de animale și că HG 1214/2009 a fost emisă cu încălcarea: art. 108 din Constituție (care limitează rolul hotărârilor de guvern la punerea în executare a legii) a art. 3 și art. 4 alin. (3) din Legea 24/2000 (care impun respectarea ierarhiei normative).
ANSVSA și Guvernul, avertizați: nu se mai poate face 'economie' la despăgubiri din pix
În proces, ANSVSA a apărat HG 1214/2009, argumentând că textele criticate „responsabilizează” proprietarii de animale, astfel că dacă ar fi eliminate, s-ar ajunge la „acordarea nejustificată a despăgubirilor”, bugetul de stat ar fi „vizibil prejudiciat”, iar fermierii nu ar mai avea niciun stimulent să respecte regulile.
Înalta Curte respinge, practic, această abordare: riscul unor costuri suplimentare pentru stat nu justifică încălcarea legii și a Constituției.
Judecătorii notează că eventualele „riscuri” de abuz sau de indisciplină trebuie gestionate prin lege, nu prin acte administrative secundare care modifică, de facto, regimul dreptului la proprietate și despăgubire.
Ce urmează: val de procese și miliarde potențiale în joc
Decizia ICCJ nu privește doar cazul punctual L. SRL., ci anulează pentru toată lumea art. 4 alin. (4) și art. 8 din HG 1214/2009, obligă autoritățile să trateze altfel cererile de despăgubire și deschide posibilitatea fermierilor cărora li s-au refuzat despăgubirile pe baza acestor articole să ceară reanalizarea dosarelor sau să dea statul în judecată.
Practic, vorbim despre oameni și companii afectate de pesta porcină africană, posibilele cazuri de gripă aviară sau alte epizootii și ferme care au pierdut efective întregi și au rămas fără compensații.
În contextul milioanelor de animale sacrificate în ultimii ani din cauza PPA, impactul bugetar potențial poate ajunge ușor la sute de milioane de lei, dacă nu chiar mai mult, în cazul în care fermierii se mobilizează și merg în instanță.
Statul nu poate rescrie drepturile printr-un simplu HG
Dincolo de bătălia punctuală dintre un fermier și autoritățile sanitar-veterinare, decizia ICCJ transmite un mesaj clar: Guvernul nu poate, prin hotărâri sau „norme metodologice”, să taie drepturi stabilite de o lege sau o ordonanță Îbnalta Curte reamintește că ierarhia actelor normative nu e o formalitate, ci o garanție împotriva abuzurilor administrative, iar atunci când se decide sacrificarea animalelor în interes public – pentru sănătate animală și umană – statul trebuie să își asume și nota de plată, nu să o paseze fermierilor, profitând de portițe birocratice.
Decizia este definitivă, iar odată ce a fost publicată în Monitorul Oficial devine un reper obligatoriu pentru toate instanțele din țară. Iar pentru mii de fermieri, poate însemna, în următorii ani, diferența dintre faliment și supraviețuire.
Comentează