Implicarea într-o organizație internațională nu este doar o chestiune de prestigiu, ci o necesitate strategică pentru o țară. Ea ajută statul să fie mai sigur, mai stabil, mai prosper și mai bine conectat la restul lumii. Desigur, totul are costuri, costuri anuale pentru care țările plătesc. Este și cazul României. STIRIPESURSE.RO vă prezintă lista organizațiilor la care România este parte și ce taxă plătește anual pentru fiecare, conform datelor oficiale. Statul vrea acum să actualizeze lista, având în vedere că unele organizații și-au pierdut din relevanță. De exemplu României i-a fost suspedat dreptul la vot în Consiliul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) pentru acumularea unor datorii de peste 53 de milioane de euro, iar pentru recuperarea dreptului de vot statul trebuie să achite acum 15 milioane de euro, totul până în noiembrie 2025.
La o parte din aceste organizații România a aderat în perioada comunistă, după cum relevă documentul.
Unele taxe sunt mai mari, având însă în vedere și o importanța strategică pentru țara noastră, în timp ce unele sunt mai mici.
Datele despre autorizarea plăţilor cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte apar într-o ordonanță de Guvern, apărută în 1994, de pe vremea premierului Nicolae Văcăroiu.
Documentul, pe care îl prezentăm în integralitate mai jos, relevă alianțe și organizații la care România face parte, unele dintre ele chiar „exotice”, de exemplu: Institutul Internațional de Sudură, pentru care țara noastră plătește puțin peste 17.000 de franci elvețieni anual.
Sau din Comisia Interguvernamentală TRACECA, un program în care sunt implicate 14 țări (Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Iran, Kazahstan, Kârgâzstan, Moldova, România, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan). Obiectivul programului este dat de consolidarea relațiilor economice, comerciale și de transport în regiunile bazinului Mării Negre, Caucazului de Sud și Asiei Centrale. Pentru implicare în această alianță România plătește anual 7000 de euro, conform documentului invocat.
Un alt exemplu poate să fie dat de Comitetul Științific pentru Cercetări Antarctice (SCAR), pentru care România plătește anual suma de 15.000 de dolari. Acest comitet științific a fost format în 1958. SCAR are rolul de a iniția, dezvolta și coordona cercetarea științifică internațională de înaltă calitate în regiunea Antarcticii (inclusiv Oceanul Antarctic) și cu privire la rolul regiunii Antarcticii în sistemul terestru.
Ba mai mult, documentul arată că România face parte din Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride de la Helsinki – European Center of Excellence for Countering Hybrid Threats – Hybrid CoE (înființat în 2017, România a aderat în 2018). România plătește 60.000 de euro pentru acest organism, însă, după cum putem vedea în spațiul public, nu mereu reușește să gestioneze perfect diversele atacuri hibride: campanii online, atacuri cu drone sau dezinformări în spațiul public.
Poziția MAE
Ministerul Afacerilor Externe a explicat faptul că aceste cotizații sunt în general anuale, însă sunt și unele excepții.
„Menționăm că, în general, cotizațiile sunt anuale (excepții fiind, spre exemplu, cele la misiunile de pace ale ONU, unde notificările privind cotizațiile și facturile sunt emise de Secretariatul ONU și achitate de România de mai multe ori pe an, în general la 3-6 luni). Mai precizăm că Ministerul Afacerilor Externe achită cotizațiile României doar la organizațiile la care este abilitat să o facă, conform OG 41/1994 (anexa 2), restul revenind, ca obligație, altor instituții din România”, a precizat MAE, într-un răspuns în exclusivitate pentru STIRIPESURSE.RO.
Statul vrea să actualizeze lista
Senatul a adoptat recent un proiect de lege care reglementează plata cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale la care România este parte, stabilind că lista acestor organizaţii va fi aprobată de Guvern, prin hotărâre iniţiată de Ministerul Afacerilor Externe. Senatul este primul for sesizat, Camera Deputaţilor fiind decizională. S-au înregistrat 109 voturi pentru, cinci contra şi şase abţineri, conform Agerpres.
Motivele invocate
Iniţiatorii au menţionat în expunerea de motive că Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 care stabileşte, în prezent, cadrul juridic privind plata cotizaţiilor anuale de către România la organizaţiile internaţionale interguvernamentale a fost emisă „într-o perioadă de tranziţie legislativă şi financiară, astfel încât, în timp, eficienţa sa a scăzut în raport cu standardele actuale de transparenţă şi de gestiune responsabilă a fondurilor publice".
„Lista organizaţiilor internaţionale interguvernamentale la care România este parte şi pentru care achită cotizaţii anuale se aprobă de către Guvern, prin hotărâre. În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Externe iniţiază proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea listei organizaţiilor internaţionale interguvernamentale la care România este parte şi pentru care achită cotizaţii anuale", prevede actul normativ, iniţiat de mai mulţi parlamentari PSD.
"OG 41/1994 a fost adoptată într-un cadru în care planificarea bugetară multianuală şi evaluarea periodică a obligaţiilor internaţionale erau insuficient dezvoltate. Din această cauză, practica a generat adesea întârzieri, suprapuneri sau lipsă de actualizare a listelor de plată, cu riscuri de afectare a angajamentelor internaţionale ale statului român", au precizat iniţiatorii.
Scandal în Parlament
La dezbateri, senatorul POT Gheorghe Vela a declarat că plata la timp a cotizaţiilor către organizaţiile internaţionale din care România face parte este "o obligaţie de stat şi în acelaşi timp un semn de respect faţă de angajamentele asumate prin tratate". "Această lege contribuie la menţinerea credibilităţii României pe plan extern, la asigurarea dreptului la vot în organismele internaţionale şi la consolidarea parteneriatelor strategice", a adăugat el.
Senatorul PSD Mircea-Cristian Nicula a spus că a fost suspendat dreptul la vot al României în Consiliul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) pentru acumularea unor datorii de peste 53 de milioane de euro şi este necesară adoptarea acestui act normativ.
"Suspendarea dreptului la vot are consecinţe negative pentru România, pentru că, altfel, nu vom mai avea posibilitatea de a ne exprima opţiunile cu privire la programele ESA propuse pentru finanţare în perioada 2026-2028, nu vom putea subscrie fonduri în cadrul acestora, nu vom avea acces la linii de finanţare în domeniul spaţial. Pentru recuperarea dreptului la vot este necesară plata unei sume până în noiembrie 2025 de 15 milioane de euro", a susţinut Nicula.
Senatorul AUR Ciprian-Titi Stoica a afirmat că PSD, PNL, UDMR, sprijinit de minorităţi şi cu USR au guvernat ţara şi nu au fost în stare să plătească angajamentele pe care România şi le-a luat. "Nu cred că era nevoie să veniţi cu o lege, trebuia să plătiţi, că aţi avut bani, în loc să îi daţi către presă, propagandă plătită, în loc să îi alocaţi strict pe criterii politice, trebuia să faceţi ceea ce v-aţi asumat", a transmis Stoica.
Senatorul USR Eugen-Remus Negoi a subliniat că lista organizaţiilor la care România este parte este deschisă în continuare, dar România, în momentul acesta, trebuie să-şi achite obligaţiile, pentru că este "o ţară într-un context global, nu izolată". "Suntem o ţară care trebuie să îşi asume obligaţiile pe care şi le-a luat de-a lungul timpului", a completat el.
DOCUMENTUL INTEGRAL, mai jos:
__
În document *ECU se referă la (n. r.: pronunțat "ekiu") = este acronimul pentru European Currency Unit — adică Unitatea Monetară Europeană. ECU a fost o monedă contabilă folosită în cadrul Comunității Economice Europene (CEE) înainte de introducerea monedei euro. A existat între 1979 și 1998 și era folosită ca unitate de cont în tranzacții între statele membre și în instituțiile europene.
Comentează