Documentarul Recorder, între emoție publică și scenarii de culise: trei posibile interese care l-ar fi declanșat
Documentarul „Justiție capturată”, prezentat publicului drept o incursiune jurnalistică în mecanismele disfuncționale ale justiției, a generat o reacție uriașă, de la proteste în stradă până la poziții oficiale dure ale CSM. În paralel însă, în mediul judiciar și politic se discută tot mai intens despre faptul că investigația Recorder ar putea avea în spate interese care depășesc cu mult granița jurnalismului clasic. Potrivit unor surse din justiție, filmul nu doar că evită să ofere o imagine completă, ci nici măcar nu ar fi solicitat oficial poziția instituțiilor vizate. Conform informațiilor neoficiale, jurnaliștii Recorder nu au adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții de Apel București întrebări punctuale privind acuzațiile, ci au transmis pur și simplu solicitări de interviu pentru președinții celor două instanțe, fără a preciza tema exactă, faptele imputate sau contextul în care urma să fie folosit interviul. Surse apropiate celor două instanțe afirmă că, în absența unor clarificări, cererile au părut mai degrabă formale, nu parte a unui demers real de documentare echilibrată.
Aceste detalii au alimentat în interiorul sistemului judiciar suspiciunea că materialul nu urmărește strict devoalarea unor probleme structurale, ci servește unei agende mai largi. Discuțiile din rândul magistraților, din zona de informații și din politică conturează trei posibile explicații privind apariția documentarului exact în acest moment, toate legate de lupte de putere, mize personale și repoziționări în puncte-cheie ale justiției și politicii.
Ipoteza Coldea: lupta pentru „culoare” înaintea procesului decisiv
Una dintre cele mai des vehiculate ipoteze pornește de la situația generalului (r) Florian Coldea, trimis în judecată de DNA pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălarea banilor. Dosarul său se judecă tocmai la Curtea de Apel București în faza de cameră preliminară, iar apelul va ajunge la Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit unor surse din zona judiciară și a serviciilor, Coldea ar fi încercat în ultimele luni reactivarea rețelelor sale din perioada „binomului SRI–DNA”, în politică, presă și chiar în sistemul de justiție, într-o tentativă disperată de a influența parcursul dosarului. Conform acelorași surse, eliminarea Liei Savonea din poziția de lider al ÎCCJ este considerată de Coldea drept „singura șansă” pentru a-și asigura „culoarele” procedurale favorabile în momentul judecății finale.
În acest scenariu, documentarul Recorder, care o prezintă pe Savonea drept epicentrul unor mecanisme de control asupra instanțelor, ar contribui la delegitimarea ei în fața opiniei publice și ar crea presiune pe structurile interne ale Înaltei Curți. Surse din magistratură afirmă că impactul emoțional provocat de film poate fi interpretat ca parte a unui efort mai amplu de repoziționare a influențelor înaintea procesului Coldea, un proces perceput ca extrem de riscant pentru fostul general SRI. Faptul că investigația lovește masiv chiar în instanțele care urmează să judece dosarul nu este considerat întâmplător. Cum nu întâmplător nu este nici faptul că Doru Trăilă, coinculpat în dosarul Coldea, a fost avocatul judecătoarei Daniela Panioglu (una dintre protagonistele filmului Recorder) în procesele disciplinare.
Ipoteza Kovesi: terenul pregătit pentru o revenire în forță
O a doua explicație discutată intens în mediile politice și judiciare este cea legată de Laura Codruța Kovesi. Mandatul său în fruntea Parchetului European (EPPO) se încheie anul viitor, iar potrivit unor surse apropiate acesteia, Kovesi ar viza întoarcerea în România într-o funcție de prim rang. În acest context, activarea unor rețele de influență din presă și societatea civilă ar reprezenta un pas necesar pentru reconstruirea capitalului de forță simbolic pe care l-a avut în perioada DNA.
Surse politice afirmă că filmul Recorder poate fi citit și ca o delegitimare a generației de conducători ai sistemului judiciar post-Kovesi și ca reactivare a nostalgiei față de perioada în care Direcția Națională Anticorupție avea vizibilitate maximă și o putere operațională sporită. Producția Recorder este un film care pune sub semnul întrebării perioada „de după Kovesi” și ar crea cadrul emoțional pentru ca fosta șefă DNA să apară drept o soluție de stabilitate și fermitate într-un moment în care sistemul este contestat public.
Ipoteza politică: lovitură preventivă asupra lui Cătălin Predoiu
A treia ipoteză vehiculată privește scena politică. În contextul erodării rapide a premierului Ilie Bolojan, asociată cu măsurile economice dure și rezultatele sociale tot mai controversate, PSD avansează tot mai des ideea înlocuirii actualului șef al guvernului cu un premier PNL acceptabil pentru coaliție, dar care nu ar aparține aripii apropiate de USR. Potrivit unor surse politice, numele vehiculat pentru această eventuală rocada este cel al lui Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției și unul dintre cei mai influenți juriști din zona liberală. El este cel care a propus în funcție atât actuala conducere DNA, cât și pe fostul procuror-șef Crin Bologa, amândoi personaje vizibile în documentar.
În acest context, un atac mediatic de amploarea celui generat de Recorder ar putea avea rolul de a compromite anticipat șansele lui Predoiu la funcția de premier, prezentând, indirect, perioada sa de mandat la Ministerul Justiției ca fiind asociată unor numiri controversate sau unor rețele care ar fi „capturat” sistemul. Surse din coaliție susțin că interesul politic este evident: eliminarea din joc a unui posibil succesor la funcția de premier, într-un moment în care PSD și PNL negociază intens configurațiile de putere pentru anul electoral 2025. În plus, lovirea lui Predoiu prin intermediul unei investigații cu impact emoțional masiv permite ca operațiunea să aibă aparența unei presiuni civice, nu a unui calcul politic.
Un documentar care schimbă dinamica în justiție
Indiferent care dintre cele trei ipoteze se apropie cel mai mult de realitate, cert este că documentarul Recorder a depășit de mult nivelul unui material jurnalistic obișnuit. Emoția generată, replicile instituționale dure și polarizarea masivă din interiorul sistemului judiciar arată că filmul a devenit un actor în sine în lupta pentru putere. Iar faptul că surse judiciare confirmă absența unui demers complet de documentare (lipsa solicitărilor oficiale de puncte de vedere pentru ÎCCJ și Curtea de Apel București) întărește scepticismul celor care consideră că investigația urmărește mai mult decât interesul public.
Comentează