Doi membri ai echipajului unui petrolier fantomă rus imobilizat în largul Bretagne au fost plasaţi în arest preventiv, a anunţat Parchetul din Brest, la o săptămână după ce vaporul a navigat în apropierea Danemarcei, când în această ţară au avut loc survolări suspecte de drone deasupra unor aeroporturi, relatează AFP, potrivit news.ro.
Cei doi membri ai echipajului ”se prezintă drept comandantul navei şi secundul”, a declarat miercuri AFP procurorul Republicii din Brest Stéphane Kellenberger.
Nava - denumită "Pushpa" sau "Boracay" -, cu o lungime de 244 de metri, care navighează în prezent sub pavilionul Beninului, este vizată în prezent de sancţiuni europene din cauză că face parte din flota folosită de către Moscova cu scopul de a ocoli sancţiuni impuse de către Occident vânzărilor ruseşti de petrol.
Potrivit unei surse militare, nava a fost ”abordată sâmbăta trecută”, iar o echipă ”a urcat la bord”.
Miercuri după-amiaza, imagini aeriene filmate de AFP în largul Saint-Nazaire (vest) surprindeau militari purtând cagulă prezenţi pe puntea navei.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat un pic mai înainte, în marja unui summit european la Copenhaga, o ”operaţiune foarte importantă” a Marinei.
”Echipe de intervenţie au acţionat în timp util”, a declarat el, adăugând că ”au existat erori foarte importante comise de acest echipaj, care justifică de altfel aducea în instanţă a procedurii azi”.
Justiţia a deschis o anchetă cu privire la ”neprezentarea dovezii naţionalităţii naţionalităţii/pavilionului navei” şi ”refuz de a se supune”, a declarat procurorul din Brest, fără să ofere alte detalii.
PAVILIOANE MULTIPLE
Această navă - care şi-a schimbat numele şi pavilionul în numeroase rânduri, prin înmatriculări succesive în Gabon, Insulele Marshall sau în Mongolia, potrivit site-ului www.opensanctions.org - este suspectată de faptul că este implicată în survolări recente cu drone care au perturbat traficul aerian danez, potrivit site-ului specializat The Maritime Executive, care afirmă că nava a putut servi drept ”platformă de lansare” sau ”momeală”.
Întrebat despre acest lucru, Macron a îndemnat la ”precauţie”.
Potrivit unei analize AFP a unor date ale site-ului maritim specializat VesselFinder, petrolierul a plecat din portul Primorsk, situat în apropiere de Sankt Petersburg, la 20 septembrie, cu destinaţia Vadinar, în nord-vestul Indiei.
El a navigat în largul coastelor daneze în perioada 22-25 septembrie, în timp ce Danemarca înregistra survolări suspecte cu drone.
La 22 septembrie, un prim survol a antrenat închidrea aeroportului din Copenhaga. Noi survolări ale mai multor aeroporturi şi unei baze militare au avut loc la 25 septembrie.
Originea lor rămâne necunoscută până în prezent, însă autorităţile daneze nu au întârziat să incrimineze Rusia, acuzată deja de faptul că se află în spetale unei incursiuni cu aproximativ 20 de drone în spaţiul aerian polonez, la începutul lui septembrie, şi cu trei avioane de luptă în spaţiul aerian eston, câteva zile mai târziu.
”REPRESALII”
Aceste survolări au pus Danemarca, care a miercuri a găzduit un summit al Uniunii Europene (UE), şi găzduieşte joi un summit european lărgit, sub o presiune puternică, dar şi Europa, care se confruntă cu tensiuni tot mai mari cu Rusia.
Premierul danez Mette Frederiksen a pledat în favoarea unui ”răspuns foarte puternic” împotriva ”războiului hibrid” purtat de către Rusia, în deschiderea summitului UE la Copenhaga.
”Orice persoană care încalcă spaţiul aerian european este susceptibilă de represalii”, a subliniat Emmanuel Macron.
Este necesar totodată ”să continuăm să ne echipăm” militar la nivel european, a subliniat el, insistând asupra ”nevoii de sisteme de prealertă foarte eficiente” împotriva dronelor.
”Ne aflăm într-o confruntare cu Rusia care, de ani de zile, este un actor foarte agresiv (...), care-şi multiplică atacurile cibernetice, care a lansat un război de agresiune în Ucraina, care foloseşte ameninţarea nucleară şi care azi, o vedem bine, provoacă în spaţiile aeriene”, a adăugat preşedintele francez.
În afara UE, nava este vizată de sancţiuni ale Canadei, Elveţiei, Noii Zeelande şi Regatului Unit, potrivit www.opensanctions.org.
Preşedintele francez a apreciat că comerţul petrolier imputat acestei flote fantome - între ”600 şi 1.000 de valoare” în opinia sa - reprezintă ”zeci âe miliarde de euro la bugetul Rusiei şi finanţează, potrivit evaluărilor noastre colective 40% din efortul de război rusesc”.
Comentează