Premium
Serbia a marcat joi 23 de ani de la începutul campaniei de bombardamente a NATO împotriva a ceea ce era atunci Republica Federală Iugoslavă, lansată după eşecul negocierilor vizând încetarea conflictului din Kosovo şi a dezastrului umanitar provocat de acesta, relatează agenţia croată de presă HINA, potrivit Agerpres.
Miercuri seara, într-un interviu acordat postului RTV, preşedintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că "nu există scuze pentru agresiunea NATO" din 1999, dar că el ar fi acţionat diferit, în locul lui Milosevic, a consemnat Tanjug.
"Aş fi încheiat totul în câteva zile, fie şi cu demisia mea sau altceva. Şaptezeci şi opt de zile de tortură este prea mult pentru o ţară care nu avea nicio şansă să se apere şi aştepta să fie ajutată, ştiind că nu ne va ajuta nimeni", a spus Vucic.
Şi Rusia a votat atunci pentru sancţiuni împotriva Serbiei, a amintit Vucic, menţionând că Rusia era un stat slab sub preşedintele de atunci, Boris Elţin.
În schimb, preşedinta kosovară, Vojsa Osmani, a notat joi pe Twitter că "acum 23 de ani NATO a intervenit pentru a pune capăt genocidului împotriva populaţiei din Kosovo", asigurând că concetăţenii săi rămân "etern recunoscători aliaţilor pentru sprijinul acordat pe drumul spre libertate şi democraţie". "Acum mai mult ca oricând lumea democratică trebuie să-şi amintească de această poveste de succes", a adăugat ea, citată de EFE.
Peste 100 de ţări au recunoscut ulterior suveranitatea Kosovo, inclusiv SUA şi majoritatea ţărilor UE, dar nu şi Rusia, China sau Spania, între altele, precizează EFE.
