Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Donald Trump și sfârșitul visului american

trump maini

Dacă muncești din greu vei reuși, așa sună visul american încă de pe vremea lui Ben Franklin.

„Drumul către bogăție este la fel de simplu ca drumul care duce până la târg. El depinde, în esență, de două lucruri: hărnicie și cumpătare: altfel spus nu risipi nici timp, nici bani, ci folosește-le pe amândouă așa cum se cuvine. Fără hărnicie și cumpătare nu vei reuși nimic, cu ele vei reuși orice.”

Și, vreme de multe decenii, americanii au reușit în viață prin hărnicie și cumpătare. Mai mult, hărnicia și cumpătarea au fost redefinite în timp astfel încât să nu mai însemne, sa zicem, 14 ore de muncă și hrană pe bază de fasole.

Problema acestui vis este că munca americanilor devine din ce în ce mai puțin relevantă pentru creșterea economică, pe măsură ce întâi chinezi și, apoi, roboții preiau din ce în ce mai multe sarcini.

Pe de altă parte, nici cei care doresc să se ridice prin educație nu au calea mai ușoară. The Economist remarcă că elita americană de azi a învățat să își pregătească pentru viață copiii mult mai bine decât o făceau generațiile anterioare.

20150124_FBC773 copii celor bogați iau note mai mari decât copii celor săraci la testele standardizate.

„Elitele din zilele noastre (...) sunt, una peste alta, mai talentate decât elitele de altădată, mai educate, mai muncitoare (și plătite mai extravagant), dar și mai conștiincioase în îngrijirea copiilor. Nu sunt suficiente nașterea sau cunoștințele ca să intri în rândul lor. În același timp, este din ce în ce mai greu să intri în rândul lor (dacă nu ai aceste avantaje, n. red)”.

Unii dintre alegătorii socialistului democratic Bernie Sanders sunt suficient de tineri și versați în noile tehnologii ca să intuiască aceste probleme sistemice. Majoritatea alegătorilor lui Trump (și, probabil, mulți dintre ai lui Sanders) nu văd decât efectele. Și, pentru că nimeni nu le-a spus că munca nu mai are aceeași valoare, soluția lor este să dea vina pe cineva din afară. Sanders arată cu degetul la cei mai bogați - 1%. Trump (care este printre cei 1%) dă vina pe incompetența clasei politice și pe imigranții mexicani.

O eroare a Partidului Republican?

Istoria lui Trump începe de fapt cu frustrarea republicanilor care pierd alegerile prezidențiale din 2012. La finalul acestor alegeri candidatul lor, Mitt Romney, apare ca fiind prea alb într-o Americă din ce în ce mai diversă, prea arogant într-o societate răvășită de criză și, una peste alta, „prea republican”.

Lecția învățată de decidenții partidului este că următorul candidat trebuie să fie un non-Romney. Un hispanic (sau măcar cu un vicepreședinte hispanic) care să fie mai uman și mai centrist în ideologie. Iar visele lor păreau că prind contur. Dintre candidații republicani din primaries, Marco Rubio și Ted Cruz sunt hispanici, iar Jeb Bush a învățat cultura hispanică de la nevastă. Pe lângă aceștia, în cursă s-au înscris și un negru (Ben Carson) și o femeie (Carly Fiorina), deși nici comunitatea afro-americană și nici feministele nu se lasă seduse doar cu atât. Mai mulți dintre candidați au avut într-un moment sau altul idei favorabile integrării migranților.

Pentru elita Partidului Republican aceasta este soluția ideală. Relaxând poziția partidului în privința imigrației, republicanii de formație economică se așteptau să întărească creșterea economică, fără a lovi în locurile de muncă. Estimările și modelele economice par să le dea și dreptate. Chiar și o reformă mai redusă, de care ar beneficia doar cei care sunt în SUA la data promulgării, ar putea fi suficientă pentru ca hispanicii cu drept de vot să înceapă să privească cu ochi buni candidatul republican.

Doar că, făcând asta, republicanii și-au alienat propriul electorat. Degeaba au economiștii statistici, dacă nimeni nu le-a zis republicanilor de rând că trăim într-o altă lume, în care nu mexicanul care culege roșii este amenințarea cea mai mare, ci propria sa inadecvare la o lume care nu mai stă pe loc.

De aici și succesul lui Donald Trump în alegerile primare și, într-o mai mică măsura, tot de aici și succesul Ted Cruz. Alegătorii republicani simt că propriul partid i-a trădat și, drept urmare, nu mai sunt nici ei loiali partidului. De ce să voteze ei un candidat republican „eligibil”, „moderat” sau „pe placul independenților”?

Aparent, votul lor este unul sinucigaș. În realitate, este un mesaj de exasperare la care partidul va trebui să răspundă.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.