Premium
Judecătorul federal din Seattle, care a blocat aplicarea ordinului executiv antiimigraţie emis de Donald Trump, a respins luni o cerere a avocaţilor preşedintelui de a amâna examinarea dosarului pe fond, relatează AFP, conform agerpres.ro.
Posibilă ruptură în PNL. Ultima soluţie pentru învinşii la viitorul Congres
Aflat în fruntea luptei judiciare împotriva ordinului executiv privind imigraţia, procurorul statului Washington s-a declarat luni "fericit că judecătorul Robart a respins cererea de amânare din partea administraţiei Trump"."Ne vom vedea, de fapt, la tribunal", a adăugat Bob Ferguson.
Puţin mai devreme, Ministerul Justiţiei american îi ceruse judecătorului Robart să-şi îngheţe acţiunile de procedură, timp în care Curtea de apel ar urma să se pronunţe din nou asupra acestui dosar.
"În situaţia actuală, apărătorii guvernului estimează că ar fi potrivit să difere viitoarele acţiuni de procedură ale tribunalului primei instanţe' (din Seattle), scriseseră avocaţii administraţiei.
EMOȚII MARI: Primul termen pe fond în dosarul fostului viceguvernator BNR
Judecătorul Robart nu a emis pentru moment decât un ordin de suspendare a aplicării ordinului executiv, ceea ce constituie o măsură periferică de urgenţă. În perspectiva unei dezbateri pe fond în faţa tribunalului său, el va fi obligat să ia alte decizii destinate să garanteze echitatea dezbaterilor.
După ce a suferit două înfrângeri judiciare în legătură cu acest ordin executiv, la 3 februarie în faţa judecătorului Robart şi apoi joi în faţa Curţii de apel din San Francisco, administraţia Trump pare să fi respins pentru moment ideea unui recurs în faţa Curţii Supreme a SUA.
Denunţând o "decizie politică" şi un "sistem judiciar defect", preşedintele Donald Trump a continuat să-şi susţină decretul pe care îl pretinde a fi crucial pentru a împiedica intrarea în SUA a jihadiştilor străini.
După o decizie adoptată de o curte de apel federală, părţile au posibilitatea să ceară aceleiaşi curţi să reexamineze dosarul, de această dată întrunită în plen.
Un judecător de apel poate, de asemenea, să ceară organizarea unei supuneri la vot pentru a decide dacă un dosar va fi rejudecat în plen. Astfel a fost cazul la San Francisco, unde Curtea de apel - cu un colegiu de 11 magistraţi - ar putea reexamina decizia luată în unanimitate de doar trei judecători.
În urma judecării apelului, Casa Albă a părut ezitantă, mergând chiar până la a lua în considerare redactarea unui al doilea decret. Nicio opţiune disponibilă pentru executiv nu este pe deplin satisfăcătoare, oricare ar fi nivelul jurisdicţional: dezbaterea pe fond în faţa judecătorului Robart se anunţă a fi riscantă atâta vreme cât magistratul a părut ferm în voinţa sa de a bloca decretul în totalitate.
Curtea de Apel din San Francisco, cu reputaţie mai degrabă progresistă, a pus la îndoială argumentaţia preşedintelui american.
La rândul ei, Curtea Supremă este compusă din opt magistraţi împărţiţi echitabil între progresişti şi conservatori.
