Ulterior, pe 11 martie, premierul a declarat că acestă sesizare nu mai are obiect şi a depus o cerere de renunţare la CCR. Judecătorii urmează să ia act de aceasta.
"Nu mai are obiect. A fost făcută înainte ca președintele să ia decizia numirii miniștrilor, pentru că era o decizie anterioară a Curții care cerea acest lucru", a explicat atunci premierul.
Curtea Constituţională discută si sesizarea preşedintelui Traian Băsescu în cazul legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă privind producerea energiei din surse regenerabile, act normativ care modifică schema de ajutor de stat. Şeful statului atragea atenţia că nu a fost respectată procedura de consultare cu Comisia Europeană, procedura de notificare şi prenotificare fiind impusă de dispoziţii ale Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene. El susţinea că astfel executivul comunitar va putea declanşa procedura de sancţionare a României pentru încălcarea normelor comunitare, pentru că ţara noastră nu a informat în timp util Comisia Europeană în privinţa modificării. Ulterior, atacării actului normativ la Curte, Traian Băsescu a promulgat legea referitoare la certificatele verzi argumentând că a luat această pentru a elimina preşedintele din disputele sindicale.
Judecătorii CCR dezbat de asemnea o sesizare a preşedintelui Traian Băsescu privind Legea care modifică organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune (SRR) și Societății Române de Televiziune (SRTv).
În sesizare, șeful statului subliniază că, în forma sa inițială, Legea 41/1994 prevedea, la art. 42, că "finanțarea necesară producerii și difuzării emisiunilor radiofonice și de televiziune adresate străinătății, precum și dezvoltării acestei activități se asigură din fondurile alocate de la bugetul de stat" și că "sumele necesare se evidențiază separat în bugetul fiecărei societăți, pe baza programelor stabilite potrivit legii".
El atrage atenția că în legea trimisă la promulgare, la art. 43 alin. 1 indice 1, se prevede că ''în vederea extinderii/dezvoltării activității specifice, în țară sau în străinătate, SRR și SRTv pot înființa, cu avizul consultativ al comisiilor parlamentare pentru cultură ale Senatului și Camerei Deputaților, persoane juridice de drept privat, cu sau fără scop lucrativ, pot dobândi calitatea de asociat în cadrul unor asemenea entități sau, după caz, pot achiziționa acțiunile/părțile sociale ale unei societăți comerciale existente, în condițiile legii.
Președintele mai arată că sunt prevăzute următoarele modalități la care pot recurge cele două instituții în vederea extinderii activității specifice acestor societăți, în țară și în străinătate: a) înființarea unei persoane juridice de drept privat (cu sau fără scop lucrativ), b) intrarea în cadrul unor asemenea persoane juridice de drept privat în calitate de asociat, c) achiziționarea unor acțiuni sau părți sociale în cadrul unor societăți comerciale existente.
"Astfel, considerăm că reglementarea adoptată de legiuitor nu este clară, neoferind condiții/criterii de eligibilitate și oportunitate. În acest sens, observăm că ultimele două modalități concepute de legiuitor se suprapun, sub aspectul mecanismului juridic, deoarece dobândirea calității de asociat se face prin achiziționarea acțiunilor în cadrul respectivei societăți, procedură prevăzută distinct în a treia modalitate. De asemenea, reglementarea prevăzută în art. 43 alin. 1 indice 1 este lipsită de predictibilitate deoarece legea nu prevede criterii clare de asociere/achiziționare de părți sociale sau acțiuni, cu atât mai mult cu cât finanțarea acestor operațiuni se face din fonduri alocate de la bugetul de stat", se menționează în sesizarea președintelui.
În documentul citat se mai precizează că mențiunea cu privire la avizul consultativ al comisiilor parlamentare pentru cultură, în vederea aprobării acestor modalități, nu este suficientă, în contextul în care inițierea unor asemenea demersuri ar trebui să se raporteze la elemente și criterii specifice activității SRR și SRTv.
"În concluzie, textul legii este lipsit de predictibilitate, situație care poate crea dificultăți în ceea ce privește aplicarea acestuia, context în care opinăm că acest text legal vine în contradicție cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție", mai scrie în sesizare.
Băsescu amintește că CCR, în jurisprudența sa, s-a pronunțat, în cauze similare, în sensul că: 'terminologia utilizată de legiuitor pentru reglementarea procedurii menționate este confuză și lipsită de predictibilitate, fiind susceptibilă de a conduce la interpretări...'. ( Decizia nr. 319/2013, publicată în M. Of. nr. 404 din 4.07.2013) ori '(...) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se și previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o suficientă precizie a actului normativ permite persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat (...). Soluțiile preconizate de un act normativ nu trebuie aplicate în mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat să stabilească condiții, modalități și criterii clare și precise. (...). Așadar, Curtea constată că textul de lege criticat este neclar și imprecis, prin urmare lipsit de previzibilitate, ceea ce contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție" (Decizia nr. 196/2013, publicată în M. Of. nr. 231 din 22.04.2013).
"Având în vedere că dispozițiile legii sunt insuficient de precis formulate, nerespectând criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, vă solicităm să constatați neconstituționalitatea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, fiind încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție", se mai arată în sesizare.
Comentează