Dosarele prin care Justiţia poate schimba Istoria României

Autor: Radu Pop, Colaborator

Publicat: 01-05-2018

Actualizat: 02-05-2018

Article thumbnail

Sursă foto: shutterstock.com

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a jurnalistului Ion M. Ioniță în care abordează problema celor două dosare prin care i se cere Justiţiei să intervină în elucidarea unor fapte istorice şi în stabilirea unor vinovăţii la rândul lor istorice

Adevarul:

Condamnarea comunismului în Parlamentul de la Bucureşti, pe 18 decembrie 2006, a rămas un simplu gest politic al preşedintelui de atunci care  şi-a sigurat, cu acest prilej, sprijinul necondiţionat al intelectualităţii de dreapta. După 12 ani, asistăm la două acţiuni prin care i se cere Justiţiei să intevină în elucidarea unor fapte istorice şi în stabilirea unor vinovăţii la rândul lor istorice, dacă ele se confirmă.
Prima, dosarul Revoluţiei. Cei care au ajuns să preia puterea după fuga lui Ceauşescu sunt acuzaţi de fapte grave în calitatea lor asimilată cu cea a unor mininiştri din ziua de azi. În baza acestei logici i s-a cerut preşedintelui Iohannis să aprobe începerea urmăririi penale, conform legii răspunderii ministeriale, pentru fapte săvârşite în exerciţiul mandatului. După aproape 30 de ani, Justiţiei i se cere, nu numai să stabilească dacă sunt vinovăţii pentru ceea ce s-a întâmplat în România după 22 decembrie 1989, ci să pună o concluzie într-un dosar istoric. În funcţie de soluţiile la care se va ajunge, deciziile istanţei nu vor avea efect numai în privinţa persoanelor acuzate, ele vor fi invocate ca argument în dezbaterea istorică, vor deveni documente cu valoare de izvoare istorice cu toate consecinţele care decurg de aici.
A doua acţiune înaintată Justiţiei, vizează abdicarea Regelui Mihai, dat şi toate acţiunile care au dus, din 6 martie 1945, la schimbarea ordinii constituţionale.
Sesizarea a venit din partea  Mişcării pentru Regat şi Coroană care a cerut  „să se efectueze cercetările necesare pentru stabilirea împrejurărilor concrete, pentru stabilirea făptuitorilor, a vinovăţiei, a răspunderii penale şi civile, după caz, şi a înlăturării consecinţelor decurgând din actele criminale care, după 06 martie 1945, au determinat răsturnarea ordinii constituţionale a ţării la data de 30 Decembrie 1947, determinând aservirea ţării unei puteri străine ostile şi Armatei URSS de ocupaţie, sub care s-a instaurat dictatura comunistă în România”. DIICOT a confirmat începerea urmăririi penale „in rem”, potrivit săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art.397 şi 438 din Codul Penal. (Mai multe detalii AICI)

contributors.ro:

După capturarea peninsulei Crimea de la Ucraina, unde au acționat celebrele trupe de ”omuleți verzi”, pentru a bloca victoria ”Maidanului” de la Kiev, s-a dovedit că tehnologia de tip asimetric a războiului nedeclarat era extrem de cunoscută și la Kremlin. Dar și revoluția română televizată de la București, din decembrie 1989, și mai apoi modul de acțiune (organizat, de tip paramilitar, cu asistența logistică a forțelor de ordine sau a armatei[3]) al minerilor în iunie 1990, respectiv în ianuarie 1999, în beneficiul unei puteri politice reacționare atașată valorilor de tip stalinist, reprezentată de lideri ca Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor, ar fi trebuit să conducă imediat la aceeași concluzie.
În principiu ideea este simplă: puterea agresoare, în cazul de față Federația Rusă, caută să-și proiecteze forța în sprijinul intereselor sale politice pe diferite căi, în diverse teatre de operațiune militară, dar și în zonele de frontieră, atât în baza unui mandat asumat oficial și considerat legitim pentru intervenție, dar și în susținerea unor proiecte neoficiale și nerecunoscute, ci doar eventual clamate prin instrumente de propagandă.
NOUL ȘI VECHIUL IMPERIALISM RUS, DOCTRINA CARE A NĂSCUT PUTINISMUL
Concret, intervenția Federației Ruse în zona din proximitate pe care o consideră sfera sa de influență este legitimată în fața cetățenilor și a comunității internaționale ca fiind o măsură prin care protejează națiunile mai mici și vecine în fața imperialismului promovat agresiv de Statele Unite ale Americii și/sau de Uniunea Europeană. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

În momentul de faţă, numai autovehiculele achiziţionate după luna aprilie vor fi eligibile în program. Singura menţiune venită din partea companiei este obligativitatea clienţilor de a cumpăra un alt autovehicul de la acelaşi dealer.
Volkswagen va aplica această măsură numai în Germania, dar, în cazul în care interzicerea motoarelor diesel se va extinde şi în alte ţări, compania ar putea aplica dispoziţia şi în afara graniţelor. (Mai multe detalii AICI)
Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri