Premium
Judecătorul de cameră preliminară al ICCJ care a analizat excepțiile celor judecați în dosarul de mare corupție al fostului ministru Costel Alexe a stabilit admiterea unora dintre acestea și restituirea dosarului la DNA pentru completarea rechizitoriului cu detalii ce țin de starea de fapt din dosar dar și de acuzațiile formulate.
Decizia de marți nu este definitivă și poate fi contestată de către anchetatorii anticorupție.
„Admite, în parte, cererile şi excep?iile formulate de inculpa?ii Alexe Costel, Grecu Ioan Bogdan, Gătin Mirela şi Fătu Nicoleta. În temeiul art. 345 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală, constată neregularitatea rechizitoriului nr. 176/P/2020 din data de 16 iunie 2022, întocmit DNA, Secția de combatere a corupției, în privința descrierii faptelor şi a încadrării juridice cu referire la:
- infracțiunea de luare de mită, reținută în sarcina inculpatului Alexe Costel, în sensul de a se indica în concret actul în legătură cu îndeplinirea căruia ar fi existat presupusa pretindere, raportat la atribuțiile de serviciu ale acestuia;
- participația penală sub forma instigării la infrac?iunea de delapidare re?inută în sarcina inculpatului Alexe Costel, în sensul descrierii acțiunii de determinare a autorului la comiterea faptei, dar şi a persoanelor presupus instigate, respectiv reprezentanții SC Liberty Galaţi SA;
- infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, reținută în sarcina inculpatelor Gătin Mirela şi Fătu Nicoleta, respectiv participația penală sub forma instigării la infrac?iunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată reţinută în sarcina inculpatei Fătu Nicoleta, în sensul descrierii faptelor şi încadrarea lor juridică, a formei de vinovă?ie cu care a fost săvâr?ită presupusa faptă;
- participa?ia penală sub forma instigării la infrac?iunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, re?inută în sarcina inculpatului Grecu Ioan Bogdan, în sensul descrierii faptei şi a încadrării juridice, precum şi a formei de vinovă?ie cu care a fost săvârşită presupusa faptă”, se arată în decizia ICCJ.
„Respinge, ca neîntemeiate, în rest celelalte cereri şi excepţii formulate de inculpaţii Alexe Raluca Elena, Alexe Mihai, Alexe Florin, Grecu Ioan Bogdan, Gătin Mirela şi Fătu Nicoleta. III. Copie de pe încheierea motivată va fi comunicată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direc?ia Na?ională Anticorup?ie, Secţia de combatere a corup?iei, pentru ca, în conformitate cu dispozi?iile art. 345 alin. 3 din Codul de procedură penală, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularită?ilor actului de sesizare şi să comunice dacă men?ine dispozi?ia de trimitere în judecată a inculpa?ilor ori solicită restituirea cauzei. Cu drept de contesta?ie odată cu încheierea pronun?ată conform art. 346 din Codul de procedură penală. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 14 martie 2023”, se mai arată în minuta deciziei.
Dosarul „Tabla de pe casă„
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, că la data de 6 aprilie 2020, în timpul pandemiei de Covid-19, inculpatul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură).
Depozitul respectiv era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE.
Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 și 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o persoană apropiată ministrului, inculpată în prezenta cauză.
Valoarea foloaselor ar fi fost primite ca mită de fostul ministru cu acceptul directorului general al societății respective, trimis în judecată în prezenta cauză, și se ridică la suma de 99.956 lei, ce constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei și a transportului.
Ulterior, pentru a crea o aparență de legalitate scoaterii din gestiune și remiterii cu titlu de mită a produselor siderurgice, directorul general ar fi determinat două subalterne (trimise în judecată în aceeași cauză) să încheie două contracte de sponsorizare cu o asociație controlată de ceilalți trei inculpați, persoane fizice.
În perioada decembrie 2020 - ianuarie 2021, pentru a-și crea un „alibi juridic” necesar justificării primirii foloaselor necuvenite, aceleași trei persoane au întocmit mai multe documente false (contracte de închiriere, note contabile, etc.).
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor primite în contextul de mai sus.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
