Dosarul cunoscut drept „taxele șterse din Primăria Buzău” intră într-o nouă fază critică, la aproape zece ani de la declanșarea anchetei DIICOT. O decizie recentă a instanței schimbă din nou datele problemei, prin reținerea formei agravate a abuzului în serviciu pentru o parte dintre inculpați, pe fondul unui prejudiciu de ordinul milioanelor de lei. Mutarea judecătorilor arată că dosarul este departe de a fi epuizat și că răspunderea penală rămâne una majoră pentru nucleul cunoscut drept „lotul Gegea”.
Dosarul fraudelor informatice de la Direcția Economică a Primăriei Buzău se află, din nou, într-un punct de inflexiune. La zece ani de la descinderile DIICOT în Palatul Comunal din Buzău, dosarul cunoscut drept „fraudele informatice de la Direcția Economică” refuză să devină istorie. Dimpotrivă: o decizie recentă a instanței readuce cazul în prim-plan și arată că, în ciuda anilor de procese, miza penală rămâne una majoră.
Instanța a decis, în februarie 2026, să întărească acuzațiile pentru o parte dintre inculpați, reținând forma agravată a infracțiunii de abuz în serviciu – cea care presupune producerea unui prejudiciu deosebit de grav. Este o mutare care schimbă din nou ecuația procesului și contrazice ideea că dosarul ar fi „consumat” sau golit de conținut.
Încheierea din 4 februarie 2026 nu e „sentinţa” aşteptată, dar e documentul care arată, negru pe alb, cum vede instanţa, în acest moment, nucleul acuzaţiei: nu doar „erori” ori „întârzieri” de colectare, ci o conduită de serviciu care ar fi dus la neîncasarea unor sume de peste 2 milioane de lei, indiferent dacă unii debitori au achitat ulterior.
„Un sistem mafiot” în interiorul Primăriei Buzău
Ancheta a pornit în toamna lui 2015, când procurorii au suspectat existența unui mecanism intern, bine articulat, în cadrul Direcției Economice a Primăriei Buzău. Nu era vorba despre greșeli punctuale, ci despre un mod de lucru repetitiv: în sistemul informatic de taxe şi impozite al municipiului ar fi fost operate date nereale astfel încât anumite debite să dispară, să fie diminuate ori să fie „închise” cu menţiuni neadevărate. În aceeaşi logică, ar fi fost clasate şi anulate nelegal zeci de amenzi, iar pentru unii agenţi economici s-ar fi emis certificate fiscale care nu reflectau situaţia reală, documente ce puteau fi folosite inclusiv pentru a participa la licitaţii.
Miza era dublă: bani pierduţi la buget şi un mecanism care, dacă se confirmă, indică nu doar un funcţionar „care greşeşte”, ci o reţea internă – de la execuţie la conducere – care decide cine plăteşte şi cine nu.
Potrivit anchetatorilor, între anii 2010 și 2015, în cadrul Primăriei Municipiului Buzău ar fi funcționat un mecanism infracțional bine pus la punct. Procurorii DIICOT au vorbit explicit despre un grup de funcționari care, cu bună știință, ar fi încălcat atribuțiile de serviciu pentru a nu urmări, executa și încasa debite privind taxe, impozite și amenzi.
Mecanismul ar fi vizat atât agenți economici, cât și persoane fizice, multe dintre ele aflate în relații de rudenie sau apropiere cu persoane din conducerea Primăriei, cu foști demnitari locali, dar și cu angajați din structuri de forță sau din sistemul judiciar.
În baza aceleiași rezoluții infracționale, susțin procurorii, în sistemul informatic au fost introduse date nereale, fiind clasate și anulate nelegal 114 amenzi contravenționale, unele aparținând unor persoane cu funcții publice sau rude ale acestora.
Prejudiciul: milioane de lei șterse dintr-un click
Estimările inițiale indicau un prejudiciu de peste 3,1 milioane de lei, din care aproximativ 3 milioane reprezentau creanțe fiscale neachitate către bugetul local al municipiului Buzău, iar restul amenzi contravenționale șterse ilegal.
Pentru anumite firme, funcționarii ar fi emis certificate de atestare fiscală nereale, care atestau în mod fals lipsa datoriilor. În baza acestor documente, respectivele societăți au putut participa și câștiga licitații publice, inclusiv contracte de transport.
Pentru a înțelege miza acestei ultime decizii, este esențial să fie reconstituită întreaga istorie a dosarului.
De la șoc public la un proces care părea să se stingă
Ancheta a fost declanșată în mod oficial la data de 22 octombrie 2015, când procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Buzău – au demarat investigații ample privind activitatea Direcției Economice din cadrul Primăria Municipiului Buzău. Primele date indicau existența unor nereguli grave în sistemul informatic de taxe și impozite, cu suspiciuni privind ștergerea ilegală de creanțe fiscale și amenzi contravenționale.
Cu sprijinul tehnic al Serviciului Român de Informații, anchetatorii au efectuat percheziții chiar în sediul Primăriei Buzău, ridicând calculatoare și documente care urmau să fie supuse expertizelor informatice.
Suspiciunea centrală era că, în interiorul instituției, ar fi funcționat un mecanism organizat prin care anumiți funcționari publici modificau datele din sistem pentru a favoriza firme și persoane influente.
Rețineri, audieri-maraton și primele acuzații oficiale
Pe 17 noiembrie 2015, ancheta a explodat public. Un număr de 13 funcționari din Direcția Economică a Primăriei Buzău au fost audiați de procurorii DIICOT, iar trei dintre ei au fost reținuți. Era vorba despre Liviu Cătălin Boaru, șef al Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale – persoane juridice, Nicoleta Angelica Lung, referent în cadrul aceluiași serviciu, și Virgil Toșu, funcționar cu atribuții de conducere.
Vezi și LOVITURĂ dată de DIICOT în această seară: Cinci persoane reținute - Stiripesurse
În centrul anchetei s-a aflat încă de la început directorul executiv al Direcției Economice, Ion Gegea, adus la audieri cu escorta poliției. Declarația sa de atunci – „Nu știu de ce m-au adus, n-am făcut nimic” – avea să contrasteze puternic cu concluziile preliminare ale procurorilor.
Din rechizitoriul menţionat în încheierea instanţei reiese perioada-cheie a acuzaţiilor (2010–2015) şi poziţia centrală atribuită conducerii Direcţiei Economice: directorul executiv ar fi fost acuzat că s-a asociat „în cadrul unei grupări infracţionale de tip organizat” cu alţi funcţionari şi că nu şi-ar fi îndeplinit atribuţii esenţiale de coordonare şi control privind colectarea şi executarea silită a creanţelor.
Trimiterea în judecată și primele nume grele din dosar
În august 2016, DIICOT a finalizat rechizitoriul și a trimis dosarul în judecată. Alături de Ion Gegea, au fost inculpați Liviu Cătălin Boaru, Virgil Toșu, Bogdan Mihai Neamu, George Bunea și Carmen George Răileanu.
Rechizitoriul vorbea despre constituirea unui grup infracțional organizat și detalia beneficiarii direcți ai fraudelor: peste 50 de firme, dar și persoane fizice influente din Buzău, inclusiv foști prefecți, șefi de instituții și apropiați ai fostului primar Constantin Boșcodeală.
Ani de tergiversări și o primă sentință controversată
Anii au trecut, procesul s-a lungit, iar în 2022 a venit o primă sentință pe fond care a lăsat impresia că impactul inițial s-a diluat. Un singur inculpat a primit pedeapsă cu executare, ceilalți pedepse cu suspendare, iar una dintre acuzațiile centrale – cea de grup infracțional organizat – a fost înlăturată în acea etapă. Instanța a dispus condamnarea lui Ion Gegea la închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, în timp ce ceilalți inculpați au primit pedepse cu suspendare.
Pentru opinia publică, părea finalul unei povești care se încheie „de ochii lumii”.
În mod controversat, toți inculpații au fost achitați pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, instanța apreciind că fapta nu există sub această formă.
Strămutarea și reluarea judecății la Tribunalul Dâmbovița
Dosarul nu s-a închis însă. Prin căile de atac formulate, cauza a ajuns la Tribunalul Dâmbovița, unde judecata a fost reluată, cu numeroase termene, amânări, proteste ale magistraților și cereri succesive de schimbare a încadrării juridice.
Instanța a fost chemată să decidă dacă faptele trebuie recalificate, inclusiv în raport cu modificările legislative intervenite între timp.
Decizia din 2026 schimbă din nou direcția
Doar că dosarul nu s-a oprit acolo. Reluat, reanalizat și repus pe masa instanței, cazul a primit în februarie 2026 o decizie care arată că judecătorii nu consideră lucrurile tranșate.
Prin încheierea pronunțată la 4 februarie 2026, Tribunalul Dâmbovița a respins mai multe excepții și cereri formulate de inculpați, dar a admis, parțial, solicitările Parchetului privind schimbarea încadrării juridice pentru faptele reținute în sarcina lui Ion Gegea și a altor inculpați.
Instanța a admis că prejudiciul reținut în dosar depășește pragul care definește „consecințele deosebit de grave” și a acceptat schimbarea încadrării juridice pentru o parte dintre inculpați. Tradus pe înțelesul publicului, acest lucru înseamnă că faptele nu mai sunt privite ca simple încălcări administrative cu efecte limitate, ci ca acțiuni care au produs o pagubă serioasă bugetului public.
Instanța a stabilit că judecata trebuie să continue pe fond, cu menținerea acuzațiilor de abuz în serviciu și fraudă informatică, în forme agravate, în funcție de numărul actelor materiale și de consecințele deosebit de grave.
Judecătorii au subliniat un aspect esențial: faptul că unele sume ar fi fost plătite ulterior nu șterge răspunderea penală pentru perioada în care statul nu și-a încasat banii din cauza modului defectuos – și ilegal – în care au fost exercitate atribuțiile de serviciu.
Cu alte cuvinte: după ani de proces, instanţa „îngroaşă” acuzaţia pentru o parte din lot, nu o subţiază.
Pragul de 2 milioane şi „consecinţele deosebit de grave”: elementul care ridică dosarul
Nucleul noutăţii este acesta: instanţa consideră întemeiată solicitarea DIICOT de a reţine, pentru doi inculpaţi, forma agravată a abuzului în serviciu, pe motiv că prejudiciul depăşeşte 2.000.000 lei.
Tribunalul explică şi filosofia: paguba trebuie să fie certă şi determinată (în discuţie apar deciziile de impunere), iar faptul că ulterior s-ar fi achitat unele obligaţii nu schimbă acuzaţia de bază – aceea că, la momentul pretinsei activităţi infracţionale, funcţionarii şi-ar fi încălcat atribuţiile, cu consecinţa neîncasării banilor. Încheiere de şedinţă-04.02.2026…
Practic, instanţa mută reflectorul de pe „debitorii care plătesc sau nu plătesc” pe comportamentul funcţionarului: dacă atribuţia era să urmăreşti, să execuţi, să colectezi, iar asta nu s-a făcut în mod deliberat sau defectuos prin încălcarea legii, atunci prejudiciul rămâne relevant penal chiar dacă, ani mai târziu, apar plăţi ori regularizări.
Nu toți inculpații sunt în aceeași situație
Important de spus este că instanța nu a acceptat automat toate cererile formulate de procurori. Pentru unii inculpați, solicitările de agravare a încadrării au fost respinse. Această diferențiere arată că dosarul este tratat nuanțat, pe baza rolului fiecăruia și a probelor administrate, nu ca un bloc uniform.
Cu alte cuvinte, nu asistăm la o „întoarcere la dosarul din 2015”, ci la o recalibrare: cine a avut un rol central riscă mai mult, cine nu – rămâne în limitele stabilite anterior.
Următorul termen este fixat pentru finalul lunii martie 2026, va fi decisiv pentru direcția finală a unuia dintre cele mai complicate dosare de corupție din administrația locală românească.
Comentează