Președintele Nicușor Dan ar fi rămas, după consultările-maraton de la Palatul Cotroceni cu magistrații, cu imaginea unui sistem judiciar profund tensionat, dar incapabil, cel puțin deocamdată, să își transforme nemulțumirile într-un tablou coerent de fapte care să susțină intervenții juridice imediate, potrivit unor surse politice.
Sursele citate afirmă că, în discuțiile purtate pe parcursul zilei, magistrații ar fi semnalat „foarte multe probleme”, însă acestea nu ar fi fost sistematizate, fiind prezentate mai degrabă ca realități cunoscute și împărtășite tacit în interiorul sistemului. Președintele ar fi remarcat că interlocutorii săi vorbesc despre nereguli „ca și cum ar fi notorii”, fără a le ancora însă în date, probe sau mecanisme clare de verificare.
În acest context, Nicușor Dan ar fi fost rezervat în privința ideii că există, în acest moment, indicii suficiente pentru deschiderea unui dosar penal legat de modul de constituire a completurilor de judecată.
Două lumi paralele în magistratură
Aceleași surse politice susțin că imaginea fragmentată a sistemului a fost accentuată de faptul că, seara, președintele s-a întâlnit cu un alt grup de magistrați, aflați la polul opus față de cei care au vorbit public în prima parte a zilei. Aceștia ar fi afirmat că nu se confruntă cu presiuni și că, din perspectiva lor, nu există probleme structurale majore în funcționarea Justiției.
Această disonanță ar fi întărit percepția președintelui că magistratura funcționează ca două realități paralele, cu experiențe radical diferite. Nicușor Dan ar fi pus sub semnul întrebării ideea unui „climat generalizat de frică”, afirmând, potrivit surselor, că „nu se poate ca un om la 40–50 de ani să spună că îi este frică”, fără ca această teamă să fie susținută de fapte concrete.
În același timp, președintele ar fi admis existența unei presiuni difuze spre obediență în sistem, dar ar fi subliniat că aceasta se manifestă, cel puțin deocamdată, foarte puțin la nivelul influențării soluțiilor judiciare. Sursele spun însă că Nicușor Dan ar fi avertizat că tendința este una negativă și că lucrurile „merg spre mai rău” dacă nu sunt corectate dezechilibrele instituționale.
„Referendumul” magistraților și miza politică
În privința așa-numitului „referendum” din magistratură, președintele ar fi indicat, potrivit surselor politice, că varianta aflată pe masă în acest moment este un vot prin corespondență, anonimizat. Procedura ar presupune trimiterea unor scrisori către instanțe și parchete, cu instrucțiuni clare privind exprimarea votului, tocmai pentru a evita orice suspiciune de presiune sau control.
Sursele mai arată că votul ar putea fi organizat separat pentru judecători și procurori, având în vedere funcționarea distinctă a secțiilor din Consiliul Superior al Magistraturii. Rezultatele unui asemenea demers nu ar produce însă efecte juridice directe, ci ar alimenta un mecanism eminamente politic, menit să ofere legitimitate unor eventuale decizii ulterioare.
În această cheie, Nicușor Dan ar fi exprimat convingerea că „este mai importantă schimbarea oamenilor decât schimbarea legilor”. Pe de altă parte, președintele este de părere că arhitectura normativă actuală concentrează prea multă putere în mâinile unor poziții-cheie și creează tentația abuzului, indiferent de cine ocupă respectivele funcții.
Critici la adresa CSM și a mecanismelor de control
Potrivit surselor, mai mulți magistrați i-ar fi spus președintelui că sistemul legislativ este dezechilibrat și că puterea acordată CSM face ca orice conducere să fie predispusă la derapaje. În acest context, ar fi fost invocate concursurile de promovare, considerate insuficient de obiective, precum și influența excesivă a șefilor de instanță, despre care s-a spus că ar trebui contrabalansată prin mecanisme colective de decizie.
Un alt punct sensibil ar fi vizat Inspecția Judiciară. Sursele politice afirmă că președintele ar fi fost receptiv la ideea ca aceasta să nu mai depindă de CSM, pentru a evita apariția unor inspectori percepuți ca obedienți față de conducerea Consiliului. De asemenea, ar fi fost discutată eliminarea influenței judecătorilor în numirea procurorilor din structura care anchetează magistrați.
În aceeași logică, Nicușor Dan ar fi fost de acord, în principiu, cu revenirea la un sistem în care competența de anchetare a magistraților să fie stabilită în funcție de natura faptei, ceea ce ar însemna, spre exemplu, ca dosarele de corupție să revină în competența DNA.
Îndoieli, percepții și „axiome” neexplicate
Sursele mai afirmă că președintele nu ar fi știut, înainte de anunțul oficial, de existența grupului de lucru de la Guvern pentru modificarea legilor justiției, dar că va avea un reprezentant în acest for. Nicușor Dan ar avea păreri degative cu privire la nivelul de pregătire al unor judecători ajunși la Înalta Curte de Casație și Justiție, bazate pe percepții personale, relatări ale avocaților și experiențe directe din instanțe, fără a invoca însă dovezi concrete.
De asemenea, președintele ar fi manifestat o atitudine explicit critică față de Secția pentru judecători a CSM, discuțiile plecând, potrivit surselor, de la „axioma” că oamenii de acolo trebuie schimbați. Motivația exactă a acestei poziții nu ar fi fost însă clar articulată.
Comentează