Premium
Cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată arată o redresare mai consistentă a economiei în trimestrul trei decât cea anticipată anterior, deşi inegală din perspectivă sectorială, informează Băncii Naţionale a României.
"Cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată arată o redresare mai consistentă a economiei în trimestrul III decât cea anticipată anterior, deşi inegală din perspectivă sectorială. Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto au revenit în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, reapropiindu-se de volumele din februarie sau chiar depăşindu-le, în timp ce variaţia anuală a serviciilor prestate populaţiei a rămas negativă, diminuată totuşi la o treime faţă de cea din trimestrul anterior. Totodată, creşterea anuală a volumului lucrărilor de construcţii s-a accelerat uşor, iar producţia industrială şi comenzile noi din industria prelucrătoare au recuperat o mare parte a declinului din trimestrul II, în timp ce investiţiile străine directe nete au consemnat o scădere amplă în iulie-august, în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior. În acelaşi timp, dinamica anuală a deficitului comercial s-a reamplificat în luna septembrie, după comprimarea din primele două luni ale trimestrului III", se arată în comunicatul BNR transmis după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară.
Citește și: Dan Barna tună și fulgeră: ‘Vechile partide PSD, PNL şi UDMR au boicotat referendumul Fără Penali’
Potrivit sursei citate, condiţiile financiare au continuat să se amelioreze, sub impactul celor trei scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară şi pe fondul lichidităţii furnizate instituţiilor de credit de către banca centrală, de natură să permită finanţarea corespunzătoare a economiei reale şi a sectorului bugetar, în condiţii de relativă stabilitate a cursului de schimb leu/euro.
Instituţia menţionează că păstrarea încrederii în moneda naţională, în contextul adâncirii deficitelor gemene, reprezintă un element central al conducerii politicii monetare în acest an, presupunând o reducere graduală şi sustenabilă a ratelor dobânzilor pe piaţa monetară şi a celor la creditele în lei. Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au continuat în ultimele luni tendinţa descendentă, deşi relativ încetinită şi marcată recent de unele mici oscilaţii, iar randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit mişcarea descrescătoare, atingând în cazul maturităţii de zece ani valori minime ale ultimilor 4 ani. La rândul său, rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienţilor nebancari a continuat să scadă în trimestrul III, coborând la finele său la minimul ultimilor aproape 3 ani.
Citește și: Alexandru Rafila: ‘Ministerul Sănătăţii are nevoie de o strategie mai clară şi o coordonare mai bună”
Conform BNR, fluctuaţiile recente ale cursului de schimb leu/euro - antrenate de creşterea aversiunii globale faţă de risc în contextul reacutizării crizei pandemice, dar şi de decizii politice interne ce induc riscuri la adresa sustenabilităţii finanţelor publice - au fost sensibil mai modeste decât cele din regiune.
De asemenea, Banca Centrală pecizează că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accentuat uşor creşterea în septembrie, după schimbarea de direcţie din luna august, ajungând la 4,0%, de la 3,6% în iulie, în condiţiile revigorării creditării în lei, îndeosebi pe segmentul societăţilor nefinanciare, susţinută inclusiv de programul IMM Invest România. Ponderea în total a creditelor în lei a urcat la 68,8%, reprezentând recordul perioadei post-ianuarie 1996.
În şedinţa de joi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2020, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
"Noul scenariu reconfirmă parţial perspectiva inflaţiei evidenţiată în precedenta prognoză, în condiţiile revizuirii semnificative în jos a traiectoriei anticipate a ratei anuale a inflaţiei doar pe orizontul scurt de timp. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să continue să scadă în viitorul apropiat, la valori sensibil inferioare celor anticipate anterior, dar să urce apoi şi să se menţină pe orizontul relevant pentru politica monetară în proximitatea punctului central al ţintei, similar previziunilor anterioare. Este reconfirmată însă integral perspectiva inflaţiei CORE2 ajustat, a cărei rată anuală este anticipată se scadă doar uşor la finele anului curent, dar apoi mult mai consistent, coborând în a doua parte a anului viitor şi rămânând ulterior uşor sub punctul central al ţintei, pe fondul efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată", se spune în comunicat.
Citește și: Dan Barna tună și fulgeră: ‘Vechile partide PSD, PNL şi UDMR au boicotat referendumul Fără Penali’
Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi publicat în data de 13 noiembrie 2020, la ora 12:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de joi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 24 noiembrie 2020, la ora 15:00.
