Premium
Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat joi că este momentul ca Europa să fie gândită ca un continent fără centru şi fără periferie, adăugând că liderii români discută modalităţi prin care ţara noastră să devină unul dintre membri refondatori ai Uniunii Europene, informează agerpres.ro.
Meleşcanu a arătat că este de partea celor care spun că trebuie mers dincolo de dihotomiile tradiţionale, respectiv centru versus periferie, federalism versus interguvernamentalism, mai multă Europă versus mai puţină Europă, Est versus Vest, Nord versus Sud, etc.
"Haideţi să ne concentrăm pe ceea ce putem să facem astfel încât să avem o Europă mai bună, o Europă capabilă să recâştige încrederea cetăţenilor săi chiar şi cei din centrul clasic european", a afirmat ministrul de Externe.
El a susţinut că, deşi în ultimii ani UE s-a confruntat cu mai multe crize, respectiv presiunile la adresa securităţii, Brexit, terorism, creşterea populismului, criza migraţiei, criza economică şi financiară, este "într-o formă mai bună şi într-o dispoziţie mai bună".
"În lumina votului britanic de a părăsi UE şi având în vedere ascensiunea populismului în mai multe state membre, au apărut dubii serioase în Europa şi în afara Europei dacă Europa va supravieţui după 2017 sau dacă acesta este doar începutul sfârşitului. Totuşi, acum că ne aflăm aproape de finalul lui 2017 putem spune că UE a supravieţuit, este într-o formă mai bună şi într-o dispoziţie mai bună şi există motive de optimism", a afirmat ministrul de Externe.
Meleşcanu a subliniat că în momentul în care se stabilesc noi ambiţii pentru UE orice foaie de parcurs trebuie să se bazeze pe o înţelegere solidă a vulnerabilităţilor Uniunii şi pe o evaluare realistă a potenţialului său.
"Altfel, euforia actuală ar putea să deschidă calea către un nou sentiment de depresie şi ar putea duce la impas. UE trebuie să consolideze în continuare consensul european urmărind o politică ambiţioasă, orientată către rezultate şi priorităţi", a spus el.
Scandalul ia amploare: Omul PNL din Comisia SRI, replică dură pentru Daniel Dragomir
Ministrul de Externe a arătat că este importantă şi verificarea cu regularitate a scepticismului şi euroscepticismului.
"Trebuie să ne asigurăm că aceste simptome nu se transformă din boli cronice într-o pandemie pentru că ar fi un adevărat dezastru. Trebuie să fim suficient de puternici şi să ne uităm la caricatura pe care o fac aceste tendinţe în Europa şi trebuie să ne gândim dacă nu cumva Europa are nevoie de îmbunătăţiri", a afirmat Meleşcanu.
El a adăugat că, deşi cooperarea dintre Franţa şi Germania este esenţială, aceasta nu este suficientă pentru ca UE să meargă mai departe.
"Pentru a evita orice dinamică centrifugală ar fi util ca iniţiativele franco-germane să întrunească sprijinul şi să implice guvernele de la nord, sud, est şi vest", a arătat ministrul, punctând că este esenţială şi folosirea cu prudenţă a "vitezelor variabile" ale UE.
Meleşcanu a arătat că UE trebuie să consolideze în continuare parteneriatul transatlantic, motivând că acesta reprezintă principalul pilon al securităţii şi stabilităţii UE.
"UE şi SUA trebuie să colaboreze pentru a preveni conflictele majore în lume şi pentru a gestiona împreună diferitele presiuni care erodează fundamentele sistemului internaţional", a completat el.
Ministrul de Externe a conchis că liderii români discută modalităţi prin care ţara noastră să devină unul dintre membri refondatori ai UE.
"Susţinem convergenţa pentru a deveni membri ai zonei euro", a spus Teodor Meleşcanu.
La sfârșitul lunii august, liderul PSD, Liviu Dragnea, îi tăia din elan ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, care declara că România ar putea adera la zona euro în 2022. Dragnea a dat de înţeles că termenul de aderare nu reprezintă un proiect asumat la nivel de Guvern şi că este necesară "o analiză serioasă", în acest sens.
