Premium
Decizia CCR cu privire la interceptări, urmată de Ordonanța de Urgență (OUG) a Guvernului în același caz, au produs reacții interesante în rândul principalilor actori politici. Vom observa în continuare cum opozanți naturali se poziționează asemănător pe marginea acestui subiect.
Cele două mari tabere sunt formate, pe de-o parte, din Liviu Dragnea și Alina Gorghiu, iar, pe de cealaltă parte, din Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu.
Vom începe cu cei doi foști parteneri în Alianța DA, Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu.
Tăriceanu declară că Ordonanța este neconstituțională, Băsescu îl aprobă, dar găsește și un sens pozitiv, anume meritul de a închide gura acelora care se grăbeau să anunțe încheierea luptei anticorupție.
Pe de cealaltă parte, Alina Gorghiu caută să se poziționeze în echilibru față de acest subiect, atrăgând atenția că soluția ordonanței este una strict provizorie și că este nevoie de o dezbatere între toți cei implicați.
Liviu Dragnea declară într-un comunicat de presă că soluția Ordonanței este una „de urgență” și, asemenea Alinei Gorghiu, anunță că este nevoie de o dezbatere rațională.
„Ordonanța Guvernului este criticabilă, dar am înțeles că a fost o situație de urgență. SRI, ca și Parchetul, trebuie să aibă în continuare condiții pentru a-și îndeplini misiunea. Instituțiile statului trebuie să fie întărite, iar restrângerea libertăților să fie permisă doar în baza unui mandat al judecătorului. Drepturile și libertățile nu sunt un moft pentru nimeni”, a spus președintele PSD.
Observăm, astfel, cum pe problema OUG, liderii celor două mari partide (PSD și PNL) se poziționează într-o manieră echilibrată, argumentând că Ordonanța reprezintă doar o soluție provizorie și invitând la dialog toți actorii implicați.
În schimb, liderii celor două partide care se bat pentru locul III, Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu, au avut mesaje dure, acuzând ordonanța guvernului de neconstituționalitate. Dacă Băsescu îndeamnă la calm, Tăriceanu vine și cu o contrapropunere și anume înființarea unei autorități naționale independente de interceptări sub autoritatea...Parlamentului.
Prin comparație, reacțiile ambasadei SUA sau a Marii Britanii vin într-o notă pozitivă, sprijinind eforturile de păstrare a unui echilibru între drepturi și libertăți vs. nevoia de securitate.
Americanii sprijină inițiativa Guvernului:
„Ambasada SUA salută eforturile Guvernului de a alinia legea la recenta decizie a Curţii Constituţionale privind folosirea probelor obţinute prin supraveghere tehnică şi de a menţine capacitatea instituţiilor statului de drept de a-şi continua importanta activitate. Parteneriatul Strategic SUA-România a condus la o cooperare din ce în ce mai strânsă şi mai importantă între instituţiile de aplicare a legii în sprijinul luptei împotriva criminalităţii organizate internaţionale, corupţiei, criminalităţii cibernetice şi terorismului”
În timp ce Ambasada Marii Britanii declară că are încredere în capacitatea statului român de a folosi interceptările în spiritul legii și al Constituției:
„Marea Britanie sprijină lupta împotriva corupției. Mandatele de supraveghere tehnică au un rol important în ambele direcții. Statul român este cel care hotărăște cum se realizează aceste interceptări. Avem încredere că România va face în așa fel încât să aibă capacitatea de a realiza și folosi produsul acestor interceptări, respectând legislația și Constituția. În același timp, sperăm că în plan bilateral colaborarea noastră în ceea ce privește aplicarea legii nu va avea de suferit”.
